România va trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie. Ceasul va fi dat înapoi cu o oră, iar ora 4:00 devine ora 3:00. Din acest motiv, ziua de duminică va fi cea mai lungă zi din anul 2023.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Potrivit Wikipedia, cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convențional a fost un neo-zeelandez pe nume George Vernon Hudson, în 1898.
De ce se trece la ora de iarnă în fiecare an
Schimbarea orei în România se face de două ori pe an cu scopul folosirii mai îndelungate a luminii solare. Scopul acestei schimbări este acela de a folosi cât mai mult posibil lumina solară, însă anumiți experți susțin că „datul ceasului” poate avea consecințe devastatoare din punct de vedere al sănătății pe termen lung.
Ora de iarnă și cea mai lungă zi din an
Astfel, ultima zi de duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an, având 25 de ore. Schimbarea orei are loc de două ori pe an, în martie și în octombrie. În luna martie se trece la ora de vară, iar ceasul se dă cu o oră înainte.
Când a aderat România la ora de iarnă
România a aderat pentru pentru prima oară la ora de vară în anul 1932. Acest mecanism prin care se schimbă ora, atât primăvara, cât și toamna, este folosit de mai bine de 100 de ani de mai multe țări din întreaga lume. Mai exact, în 70 de țări, însă nu toate țările au aceleași perioade stabilite pentru schimbarea orelor.
În ţara noastră, ora de vară a fost introdusă în 1932, şi a funcţionat anual, până în 1939 (începea în prima duminică din aprilie, la ora 0.00 şi se încheia în prima duminică din octombrie, ora 1.00). Din 1 aprilie 1940, ora 0.00, până în 2 noiembrie 1942, ora 3.00, ora de vară a fost în vigoare permanent. Apoi, din 1943, s-a renunţat la ea. A fost reintrodusă abia în regimul Ceauşescu, începând cu 1979.
Cum ne afectează organismul trecerea la ora de iarnă
„Aparatul” propriu al corpului ne reglează somnul şi metabolismul. Deci, o schimbare de timp ne perturbă somnul și ritmurile circadiene. Schimbarea orei ne poate afecta tiparul de somn timp de 5 până la şapte zile. Totodată s-a constatat că are repercusiuni și asupra psihicului și sănătății populației, care acuză nevoia de acomodare. Tranziţiile naturii, ca de exemplu cantitatea de lumină diferită de-a lungul zilei şi temperaturile reci îi pot însă dezechilibra pe mulţi oameni. Încep să se simtă apatici, răcesc uşor sau încep să aibă probleme cu stomacul.
Dacă în general dormiţi între şapte şi opt ore şi vă culcaţi puţin mai devreme cu o seară înainte, s-ar putea să vă treziţi a doua zi simţindu-vă împrospătaţi. În schimb, dacă în general dormiţi şase ore, s-ar putea să aveţi probleme în această perioadă cu somnul, mai ales dacă consumaţi cofeină sau alcool aproape de ora de culcare. Vă veţi simţi mai obosiţi, apatici, lipsiţi de concentrare şi somnolenţi în timpul zilei. Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, irascibilitate, stări de anxietate, vertij, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.
Când se va renunţa la schimbarea orei
Comisia Europeană a cerut renunţarea la schimbarea orei, dar România nu a ratificat încă recomandarea. În februarie 2018, într-o rezoluție votată în Parlamentul European, eurodeputații au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor.
Și asta, deoarece mai multe organizații au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vară. Cu toate acestea, numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, dar indică anumite efecte negative asupra sănătăţii umane.
În urma unui sondaj online s-a arătat că un număr ridicat de europeni (86% dintre respondenți) sunt în favoarea renunţării la schimbarea orei de două ori pe an. Ulterior acestui sondaj, eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021.
Fiecare stat membru urma să decidă pe ce oră va rămâne – ora standard, adică ora de iarnă sau ora de vară. Din cauza izbucnirii pandemiei de coronavirus însă, această decizie a fost amânată.
