Primul camion produs în România a ieșit pe poarta uzinei Steagul Roșu din Brașov în anul 1954 și s-a numit SR-101. Acesta avea o sarcină utilă de 4 tone și nu era o copie licențiată a autocamionului sovietic ZiS-150, din 1947. Copia românească avea caracteristici proprii, adaptate capacităţilor industriei locale. În primul rând, autocamionul SR-101 a primit o cabină din lemn-metal, în timp ce omologul său din Moscova era echipat cu una din metal, deja de patru ani. Autocamionul românesc avea un exterior similar cu primele ZiS-150 produse la Moscova din 1947 până în 1950.
Despre lansarea primului autocamion românesc, produs în Brașov, presa vremii a scris cu mult entuziasm. Scânteia Tineretului scria în anul 1954 despre lansarea primului camion românesc, SR-101:
„Cu cîteva luni în urmă muncitorii uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin au cunoscut o adîncă emoţie. Ei au primit o sarcină de onoare, sarcină pe care n-o mai primiseră niciodată. Aceea de a fabrica autocamioane romîneşti. Se terminase lucrul. Sirena spinteca văzduhul cu şuieratul ei prelung. Muncitorii care aflaseră pentru ce sunt chemaţi aici discutau aprins. Şedinţa era pe terminate.
Un suflu nou străbătu întreaga sală. — Desigur e un lucru greu de făcut. Dar noi vom fi în stare să-l rezolvăm. Avem schiţele autocamioanelor „Zis“ 150. Avem mai mulţi specialişti. Fiecare dintre noi e un specialist. Putem să ne prindem la orice lucru ! a spus comunistul Gheorghe Toader. Direcţiunea să se îngrijească de procurarea materialelor şi sculelor necesare. Asta zic eu. Restul ne priveşte pe noi…
Ritmul în munca constructorilor de autocamioane nu s-a format lesne. A fost greu începutul, ce-i drept. Organizaţia de partid împreună cu conducerea uzinei au fost mereu în frunte. S-au format brigăzi utemiste şi brigăzi complexe, iar fiecăreia dintre acestea i s-a stabilit ce anume piese va lucra. Chiar de a doua zi comitetul organizaţiei de partid a început să stea de vorbă cu fiecare muncitor în parte. Cu utemiştii a fost şi mai uşor. Ei îşi formaseră o brigadă raid, întregul comitet al organizaţiei de bază U.T.M. a intrat în această brigadă. Responsabilul brigăzii, utemistul Bîrlescu Nicolae a început să studieze mai temeinic, să-şi ajute tovarăşii de muncă şi mai mult.
La strungărie brigada utemistului Stan Ioan a primit sarcina de a executa axele din faţă şi frînele, împreună cu utemistul Stan loan brigada a luat hotărîrea de a da pieselor o calitate superioară. „Sînt doar primele autocamioane româneşti“, şi-au spus ei. Azi pe tabla de onoare a secţiei sunt scrise nume ca cele ale utemiştilor Durer loan, Ref Martin, Jerdel loan, care fac parte din brigada lui Stan loan De multe ori secretarul organizaţiei de partid din secţie, tovarăşul Butau Ioan, arată succesele acestei brigăzi atunci cînd e vorba de contribuţia tineretului la realizarea pieselor de autocamioane.
Mai multe detalii, pe brasovromania.net.
