Când am ajuns cu mâna la fundul sacului în 2008 – 2009, iar salariile bugetarilor au fost reduse cu 25% și TVA a crescut la 24%, personal am simțit că s-a făcut o nedreptate. Am fost bucuros când această nedreptate a fost reparată, problema este că trebuia să ne oprim acolo.
Dar a urmat o lăfăială generalizată în tot sistemul bugetar. Și nu vorbesc doar de creșterea nejustificată a salariilor din anumite zone, unele creșteri fiind perfect justificate, ci despre cheltuirea ineficientă a banilor publici și de limitarea încasărilor prin tot felul de scutiri acordate aiurea.
Am mers cu cheltuielile peste limita veniturilor, fără să luăm în calcul constituirea unei rezerve pentru vremuri negre.
Un deficit bugetar de 1-3% a fost considerat „sănătos”, în contextul expansiunii economice și pentru stimularea investițiilor.
Care investiții, nu mă întrebați, că nu prea avem cu ce ne lăuda, suntem tot fără infrastructură, tot deconectați de Europa, cam la fel ca acum 10 ani.
Ne-am lăudat cu cea mai mare creștere economică din UE, că am depășit țări ca Ungaria, Portugalia și Grecia la PIB / capita, cu toate că oricine poate vedea diferențele dintre acele țări și România la o simplă vizită acolo. Autostrăzi, trenuri care mai mult merg decât stau, chiar au și aer condiționat prin aeroporturi, civilizație.
Expansiunea noastră economică a fost bazată pe creșterea consumului, nu a producției, balanța comercială fiind una extrem de nefavorabilă. Când am ridicat această problemă într-un cerc de „somități” mi s-a închis gura cu argumentul că putem deveni prestator regional de servicii, IT, logistică, construcții, HORECA, toate pot aduce creștere economică și echilibra balanța comercială, adică se putea și fără producție.
Am întrebat, care servicii?
IT și HORECA au regimuri preferențiale de taxare, la fel ca și construcțiile care se mai și bazează 90% pe materiale din import, iar logistica este departe de noi, mai spre Ungaria și Polonia, țări care chiar au infrastructură. Marile companii de logistică ocolesc prin Bulgaria și Serbia, refuzând peisajul minunat de pe Valea Oltului.
Turism? Care turism?
Voi ați văzut cum arată Marea Egee față de Marea Neagră? Nu numai că arată mult mai bine, dar si prețurile sunt mai mici.
Să vină turiștii să vadă ce la Marea Neagră? Roabe cu șampanie de 15.000 de euro la cluburi construite între blocuri și terenuri virane cu câini vagabonzi și gunoi la vedere?
N-am primit un răspuns concret, dar am fost eliminat din cercul respectiv și catalogat negativist și arogant. N-am pierdut nimic…
Nemții erau niște tâmpiți, că aveau excedent bugetar an după an în anii de creștere economică, noi eram mai deștepți că aruncam cu banii pe fereastră și acum n-avem după ce bea apă…
Creșterea cheltuielilor bugetare a mai fost bazată pe teoria unei expansiuni economice continue, interminabile. Odată cu creșterea prețului utilităților, consumul a scăzut și creșterea a dispărut.
Iar vremurile negre au venit, sub forma pandemiei și a războiului, iar noi fix atunci am fost am rămas în offside. Și ne-am împrumutat, fără perspective reale de a rambursa acele împrumuturi, pentru că statul român nu face profit, fiind permanent în deficit.
Acum trebuie să dăm banii înapoi și nu avem de unde, nu ne mai împrumută nimeni, decât cu dobânzi exorbitante, iar scârbile alea de la Comisia Europeană nu vor să ne mai lase un an cu deficit excesiv, măcar cât să treacă alegerile. Ce oameni răi, noi am făcut frumos, am cântat, am dansat cum ne-au spus ei, i-am distrat, acum să ne pună și la plată…
Ei bine, acum e acum, Guvernul s-a întors de la Bruxelles cu coada între picioare și trebuie să vândă mediului privat creșterea taxelor, dar fără să scadă în sondaje, că vin alegerile.
Prima gogoașă este cea a solidarității, mediul de afaceri trebuie să înțeleagă.
Ce să înțeleagă, că am avut excedent bugetar și l-ați aruncat pe fereastră? Că s-a făcut populism pe credit?
Apoi gogoașa cu cele 200000 de posturi de la bugetari pe care le desființează, în realitate sunt în mare parte neocupate. Că doar milioane de bugetari votează toți, să nu cumva să fie deranjați…
Apoi, eterna gogoașă cu multinaționalele care scot banii din țară și care trebuie să plătească 1% pe cifra de afaceri impozit minim.
Am făcut o analiză zilele trecute folosind rezultatele din raportările financiare pentru anul 2022, din 22 de multinaționale / firme cu cifre mari de afaceri, doar 5 au declarat impozite sub 1% din cifra de afaceri, deci măsura asta este altă gogoașă umflată. Mai jos tabelul.
Concluzia este că tot pe mediul privat va fi presiunea. Doar că fără o reformă semnificativă a sistemului bugetar nu vor strânge din mediul privat destul cât să acopere gaura din buget și vom rămâne și cu taxele mărite și cu deficit excesiv. Deficit excesiv înseamnă fonduri europene tăiate, adio PNRR și alți bani de returnat.
Și povestea asta va pica extrem de rău, chiar înainte alegerile de anul viitor. Măcar cu asta sunt de acord cu politicienii noștri, ca cei de la UE ar trebui să lase garda mai jos dacă vor liniște politică în România.
Altfel, vom pica fix în plasa populismului AUR, a euroscepticismului și a discursului prorus.
