Statul a convins românii că, precum alte zeci și zeci de țări din toată lumea, România îi poate susține pe cei care și-au pierdut rudele și rostul în urma războiului din Ucraina. Același stat care a dat banii a eșuat însă într-un segment vital: traseul prin care sumele să ajungă la cei care au nevoie. Sute de refugiați povestesc că nu au primit banii de mâncare de la gazdele lor, iar unii dintre ei au fost nevoiți să se întoarcă în Ucraina, potrivit libertatea.ro.
Libertatea prezintă, într-o serie jurnalistică, 10 cazuri din toată țara în care cetățenii ucraineni spun că n-au primit (sau au primit doar parțial) banii pentru hrană de la proprietari și explicațiile pe care le-au oferit atât aceștia, cât și administrațiile locale sau poliția. Și gazdele, și refugiații sunt furioși: unii pe alții, dar și pe statul român. Primii, pentru că decontările s-au făcut cu întârzieri de aproape 4 luni. Ceilalți, pentru că atunci când au depus plângeri în care reclamau că nu li s-au dat banii de hrană, autoritățile le-au întors spatele. Din documentarea ziarului, o excepție este Primăria Timișoara, care a reușit să rezolve majoritatea cazurilor semnalate.
Marina, o profesoară în vârstă de 52 de ani, și soțul ei, 58 de ani, au ajuns în România în noiembrie 2022, la nouă luni de la declanșarea războiului de Rusia în Ucraina. Bărbatul are mâna stângă amputată de la încheietură, așa că nu putea rămâne să lupte în Ucraina. Cei doi au locuit întâi la un centru de refugiați, după care au căutat o cazare privată. S-au mutat în apartamentul lui David P. din Brașov la sfârșitul lunii noiembrie. Locuința se afla în aceeași curte cu alte trei, unde stăteau și alte familii de refugiați ucraineni. Marina spune că David se angajase să-i dea fondurile de mâncare odată ce va primi banii de la stat, prin programul 50/20, cu o condiție: să stea la el timp de cel puțin trei luni. Au bătut palma și apoi au urmat trei luni când „proprietarul nu ne-a întrebat niciodată dacă avem cu ce să ne susținem, dacă avem din ce ne lua mâncare”, spune Marina pentru Libertatea.
Cum a funcționat programul 50/20: o afacere pentru unii români În cadrul programului 50/20, derulat de statul român între martie 2022 și aprilie 2023, celor care găzduiau refugiați din calea războiului din Ucraina li se decontau: – 50 lei pe zi de persoană cheltuieli de cazare, conform OUG 28/2022; – 20 lei pe zi de persoană cheltuieli de masă, conform HG 336/2022. Banii sunt neimpozabili, în comparație cu, de pildă, închirierea unui apartament din partea unui proprietar, care este obligat legal să-l înregistreze la ANAF și să plătească impozit. Banii pentru refugiați au venit prima dată de la Uniunea Europeană, imediat după ce Rusia a atacat Ucraina: 40 de milioane de euro ca asistență de urgență pentru gestionarea situației la granițe. Ulterior, potrivit unui OUG din iulie 2023, guvernul decontează de la UE suma de 400 milioane de euro pentru toate acțiunile de ajutorare a refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, statul român a întârziat cu patru luni (până în mai 2023) plata sumelor necesare decontării cheltuielilor.
Proprietarii locuințelor care intrau în program urmau să renunțe la o eventuală chirie și să plătească utilitățile în schimbul celor „50 de lei pe zi”. În privința hranei, puteau fie să dea banii direct ucrainenilor, fie să le ofere mâncare toată durata șederii. În martie, când statul a început să facă proprietarilor plățile pentru luna decembrie, Marina a insistat ca proprietarul să-i dea banii pentru mâncare: „El a început să spună că a primit fondurile parțial, că a cheltuit mult din banii lui pentru întreținerea apartamentului”, povestește ea. „Ne-a transferat banii pe decembrie, dar ne-a cerut să părăsim apartamentul săptămâna următoare, că pusesem presiune pe el”. Totuși, la plecare, Marina spune că proprietarul le-a promis că le va trimite și banii pentru celelalte luni, după ce va face statul plățile.
Statul a fost primul care a creat probleme mari cu programul 50/20 în 2023, pentru că sumele au fost decontate cu mari întârzieri. Proprietarii au primit banii pentru luna ianuarie abia în a doua parte a lunii mai.
În cele patru luni de așteptare, mulți dintre cei înscriși ca gazde au început să le ceară ucrainenilor trecerea la un sistem clasic de tip chirie, să se mute în altă parte sau chiar să plătească din urmă datoria din program a statului român. În plus, hotărârea de guvern care descria condițiile programului nu a inclus și un mecanism coerent prin care statul să verifice de fiecare dată că proprietarii asigură și hrană pentru refugiații găzduiți (sau echivalentul în bani).
Acesta este terenul care s-a dovedit fertil pentru: Conflicte între proprietarii români și refugiații ucraineni; Evacuarea oamenilor, uneori în decurs de câteva zile; Proprietari care au refuzat să dea alimentele sau banii de mâncare refugiaților până nu-i primeau ei înșiși de la stat; Și, în cele din urmă, ieșirea la iveală a unor atitudini xenofobe inclusiv acolo unde cetățenii ucraineni și gazdele din România se înțeleseseră perfect până când statul a început să întârzie mult plățile sau până a anunțat încheierea programului.
„Sunt mai multe cazuri care s-au întors de unde au plecat, în acel pericol. Am câțiva clienți care sunt în Ucraina acum, o familie îmi spunea că nu poate să vorbească foarte mult pentru că trebuie să meargă în adăpostul aerian”, povestește avocatul Emil Toma. El reprezintă pe partea civilă mai mulți ucraineni care acuză proprietarii că nu și-au respectat îndatorirea.
Mai multe detlaii, pe libertatea.ro.
2 comentarii
Singurii reduși de pe planetă care mai dau ajutoare racheților neonaziști sunt mioriticii!
Nici-o țară zdravănă la cap nu e mai dă bani acestor paraziți!
Gunoaie tipic romanesti.
Bugetari platiti din taxele noastre care nu merita nici macar un ban. Si cetateni care sunt un jeg uman.