România nu a fost în stare să construiască niciun centru pentru tratarea pacienților mari arși nici măcar la aproape 8 ani după incendiul din clubul Colectiv, și, de parcă nu ar fi fost de ajuns, Ministerul Sănătății a publicat recent, în transparență decizională, un proiect de Ordin „privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri”.
- O parte dintre supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv aduc acuzații dure instituției conduse de Alexandru Rafila, afirmând că, în lipsa centrelor pentru marii arși, Ministerul Sănătății vrea, prin acest Ordin, să modifice criteriile și să transforme astfel, pe hârtie, „din pix”, secțiile de arși existente – care pot trata arsuri doar de complexitate mică și medie – în structuri pentru mari arși.
- O parte dintre supraviețuitorii incendiului de acum aproape 8 ani, dar și rude ale victimelor, au trimis instituției conduse de Alexandru Rafila, după publicarea în transparență a acestui proiect de Ordin, o scrisoare în care fac acuzații dure: Ministerul Sănătății ar încerca să modifice „din pix” structurile existente, care nu sunt însă la standarde de mari arși, în centre pentru mari arși.
- Ei spun despre această scrisoare că reprezintă „un semnal de alarmă pentru Ministerul Sănătății și pentru societate”, potrivit hotnews.ro.
Printre semnatarii scrisorii depuse la Ministerul Sănătății se numără:
- Eugen Iancu, președinte Asociatia Colectiv GTG 3010 – tatăl lui Alexandru Iancu (22 de ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv
- Narcis Hogea, președinte Asociația „În numele lui Alexandru” – tatăl lui Alex Hogea (19 ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv
- Monica Althamer, director „Spitale publice din bani privați”, Fundatia Metropolis, activist pentru drepturile pacienților și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății
- Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe
- Bogdan Moleșag, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, psihoterapeut
- Adrian Albu, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe
- Tedy Ursuleanu, supraviețuitoare a incendiului din clubul Colectiv.
Ce prevede Ordinul pus în transparență de Ministerul Sănătății: spitalele pot cere evaluarea structurilor pentru arși de către o comisie de evaluare
Proiectul de Ordin privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri, publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională, prevede că „pentru înființarea structurilor prevăzute la art. 2, lit. a) și b) în vechiul Ordin din 2017 (a. centre pentru arși și b. unități funcționale pentru arși – n.red)”, conducerea unității sanitare „transmite direcției de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății solicitarea fundamentată de înființare a acestora”. Pentru analiza solicitării se constituie o comisie de evaluare, în vederea verificării condițiilor stabilite de prezentul ordin:
- Art. I. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 476/2017 privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 18 mai 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
- 1. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2¹, cu următorul cuprins:
- „Art. 2¹. – (1) Pentru înființarea structurilor prevăzute la art. 2, lit. a) și b), conducerea unității sanitare transmite direcției de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății solicitarea fundamentată de înființare a acestora.
- (2) Pentru analiza solicitării prevăzute la alin. (1), se constituie o comisie de evaluare, în vederea verificării condițiilor stabilite de prezentul ordin.
- (3) Componența comisiei de evaluare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății fiind formată din membrii desemnați și membrii supleanți, după cum urmează:
- a) un reprezentant și un supleant al universității de medicină și farmacie din teritoriul în care se află unitatea respectivă sau din teritoriul deservit din punct de vedere metodologic;
- b) un reprezentant și un supleant al Comisiei de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă;
- c) un reprezentant și un supleant al Comisiei de ATI;
- d) un reprezentant și un supleant al direcției de sănătate publică pe teritoriul căreia se află unitatea sanitară respectivă.
- (4) Dacă unitatea sanitară solicitantă îndeplinește condițiile stabilite prin prezentul ordin, comisia întocmește un raport de evaluare prin care își dă acordul pentru înființarea structurilor prevăzute la art. 2, lit. a) și b), în baza căruia se va întocmi referatul de aprobare pentru modificarea structurii organizatorice a unității sanitare solicitante și, respectiv, ordinul ministrului sănătății.
- (5) În situația în care unitatea sanitară solicitantă nu îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul ordin, comisia de evaluare întocmește un raport de evaluare, prin care propune respingerea solicitării.
În plus, anexa proiectului de Ordin prevede și modificarea unor criterii pe care ar trebui să le îndeplinească structurile pentru tratarea pacienților cu arsuri grave.
Cum stă România la aproape 8 ani de la incendiul din Colectiv: niciun centru pentru mari arși. Transferul pacienților în străinătate ține în continuare de noroc
România este țara europeană cu cele mai multe cazuri de pacienți cu arsuri critice (mari arși), dar este incapabilă să îi trateze. La 7 ani de la Colectiv, România nu are niciun măcar un singur centru pentru tratarea marilor arși, cu toate că autoritățile promit construirea a 4 astfel de centre încă din anul 2014.
Transferul în străinătate al cazurilor grave ține în continuare de noroc sau de presiunile care se fac – de către presă sau de către supraviețuitorii incendiului de acum 7 ani – cu toate că un Mecanism de transfer cu criterii clare a fost aprobat acum 2 ani prin Ordin al ministrului Sănătății. În plus, infecțiile nosocomiale rămân în continuare o bombă cu ceas – sunt subraportate în majoritatea spitalelor din țară.
10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.ro
În jur de 1.400 – 1.500 de pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată.
Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an, arată raportul Ministerului Sănătății.
România nu avea, în 2015, la momentul producerii incendiului din Colectiv, niciun centru medical specializat în tratarea pacienților cu arsuri severe („mari arși”) și niciun centru de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe și care au nevoie de luni întregi de îngrijiri medicale ulterioare.
Nu are nici astăzi, la 7 ani de la tragedia soldată cu 65 de morți și 150 de răniți. Concluzia apare chiar într-un raport oficial elaborat de Ministerul Sănătății în anul 2021, în mandatul fostului ministru Ioana Mihăilă și într-o perioadă în care Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului, a fost consilier în Ministerul Sănătății. După Colectiv, Mihai Grecea a luptat permanent pentru ca și alți mari arși să poată supraviețui într-o țară care nu are condiții să îi salveze: mai întâi din societatea civilă, iar din ianuarie până în septembrie anul trecut, în calitate de consilier în Ministerul Sănătății.
În România există, în acest moment, doar unități funcționale pentru tratarea pacienților arși, care pot trata cazuri doar până la un anumit grad de complexitate.
Numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în unități specializate în tratamentul pacienților critici cu arsuri severe (unități funcționale pentru arși, nu centre de arși) – sursa: raport oficial al Ministerului Sănătății, anul 2021:
- 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara;
- 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași;
- 6 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
- 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București – Spital monodisciplinar (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați;
- 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, București;
- 2 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat;
- 10 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” ;
- 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iași.
Pe lângă cele 26 de paturi destinate tratamentului pacienților critici cu arsuri severe, există și un număr de aproximativ 300 paturi de arși în spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie și necesită îmbunătățiri, se preciza în raportul Ministerului Sănătății.
România ar fi trebuit să construiască, încă din anul 2014, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern în acest sens, 4 centre pentru pacienții mari arși – două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.
9 ani mai târziu, nu este clar când vor fi gata aceste centre.
Mai multe detalii, pe hotnews.ro.
