Un IT-ist lucrează doar 36 de minute pentru a-și permite un meniu al zilei, în timp ce un om de serviciu sau un chelner lucrează de 3-4 ori mai mult, arată o analiză realizată de platforma de rezervări de restaurante Bookingham, care a calculat cât trebuie să lucreze românii de diverse profesii pentru un „meniu al zilei” în oraș în 2023. Un „pensionar special” își permite un meniu al zilei în 24 de minute, mai repede chiar și decât un IT-ist.
Analiza menționează că România e în top 5 țări din Europa unde se muncește cel mai mult, după Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia, citând date publicate de EuroNews. Datele arată că în 2022 românii au lucrat în medie 39,7 ore/săptămână, la polul opus fiind Danemarca și Germania, cu 34,6 ore lucrate săptămânal.
În momentul de față, salariile cadrelor didactice din România variază între 1.900 și 4.500 lei, iar diferențele apar în funcție de profesie, experiență și expertiză, menționează analiza.
Asta înseamnă că un profesor ar trebui să lucreze aproape o oră și jumătate să își permită un meniul zilei – la fel de mult ca un fermier.
Angajații din sistemul de învățământ nu sunt singurii nemulțumiți de salariile lor. Medicii și asistenții amenință cu grevă generală în luna iulie. Aceștia refuză să mai facă gărzi sau ture suplimentare până la îndeplinirea cerințelor comunicate de Federația Sanitas.
Analiza Bookingham arată că, în prezent, un medic specialist trebuie să lucreze aproximativ o jumătate de oră ca să-și permită un prânz în oraș, la fel ca un IT-ist. Un medic rezident trebuie să lucreze dublu.
Iar dacă rezidentul își permite într-o oră să mănânce un meniu al zilei, un judecător își permite, în același timp, două meniuri ale zilei.
Un chelner trebuie să lucreze de 2 ori mai mult decât un livrator pentru meniul zilei
Lucrurile sunt complicate și în domeniul HoReCa, unde există în continuare o criză de personal. Potrivit G4Media, cele mai căutate roluri în acest sector sunt cele de barista și ospătar. Însă angajările sunt cu atât mai greu de făcut în timpul sezonului estival. De altfel, potrivit statisticilor oficiale ale INS, domeniul HoReCa e constant la coada clasamentului în ceea ce privește veniturile medii.
Unul dintre posibilele motive este lipsa salariului motivant. Un chelner câștigă în medie 2.800 lei pe lună. Asta îl situează la coada clasamentului, fiind nevoit să lucreze 2 ore ca să-și permită un meniul zilei, adică de 4 ori mai mult decât un primar de comună sau un judecător.
Patiserii, cofetarii și măcelarii se situează în clasament mai bine decât chelnerii: trebuie să lucreze puțin peste o oră și jumătate ca să mănânce un prânz în oraș.
Livratorii câștigă mai bine decât chelnerii, dar și mai bine decât ofițerii de poliție sau angajații bancari. Și-ar putea lua un meniul zilei lucrând mai puțin de o oră și 20 de minute.
Dintre meseriile care se încadrează în sectorul HoReCa, bucătarii sunt cel mai sus în top. Trebuie să lucreze o oră și un sfert pentru un meniul zilei, la fel ca un arhitect sau un profesor.
Pensionarii speciali și pensionarii de rând, la poluri opuse
Unde s-ar încadra pensionarii în acest clasament, în funcție de veniturile lor lunare? Datele arată că pensionarii speciali ar fi în fruntea clasamentului, iar pensionarii de rând ar fi ultimii pe listă.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, venitul mediu net al unui pensionar special este de 14.500 lei. Asta înseamnă că, teoretic, își permite un meniu al zilei în 24 de minute, mai repede chiar și decât un IT-ist.
Pensionarii de rând, în schimb, au un venit mediu de doar 1.775 lei. Ei ar trebui „să lucreze” de 8 ori mai mult decât un pensionar special și de 5 ori mai mult decât un IT-ist pentru un meniu al zilei.
Cum a fost realizat studiul
Pentru această analiză, echipa Bookingham a selectat 32 de profesii, meserii și statuturi, și a extras media venitului net lunar pentru fiecare (sursa: Paylab). Prețul meniului zilei a fost calculat după date de pe Tazz, Glovo, site-urile restaurantelor și ofertele din social media. S-a făcut o medie a prețurilor pe cele mai mari 20 de orașe din România, după populație (conform Institutului Național de Statistică), și s-a ajuns la suma de 35 lei.
