A fi proprietar era unul din dezideratele majore ale românilor. Însă, de-a lungul anilor, în special tinerii, nu se mai preocupă de achiziționarea unui apartament. Motivele țin în primul rând de lipsa banilor.
România, țara proprietarilor săraci ai UE
România este una din țările cu cei mai mulți proprietari de locuințe din Uniunea Europeană. Dacă nu chiar prima. La nivelul anului 2021, peste 95% dintre români dețineau locuință proprie, în vreme ce în țări ca Germania procentul este de sub 50% pentru același an.
Numai că prețurile de pe piața imobiliară au crescut, la fel și rata dobânzilor, astfel că a fi proprietarul unei locuințe devine un deziderat din ce în ce mai îndepărtat pentru populația tânără și activă. Prețuri, dobânzi, incertitudine financiară și socială: doar trei motive pentru care românii nu se mai grăbesc ca înainte să devină proprietari.
Nu își mai permit rata la bancă
Cumpărătorii tineri nu mai pot, la ora actuală, din cauza prețurilor, să pună ban peste ban astfel încât să achite un avans. Dificultatea este și să se califice pentru un împrumut. În 2021, cu un salariu de 4.500 de lei se putea accesa un credit de 75.000 de euro. În 2023, cu acest salariu se poate accesa un credit de 45.000 de euro, o diferență foarte mare și descurajantă pentru doritorii unei locuințe care vor să aibă o familie.
Dar nu toți renunță la ideea de a fi proprietari, chiar și în aceste vremuri grele, iar experții au unele sfaturi. „Este foarte important ca apartamentul să fie gata de locuit. Asta am văzut la tineri, în special. Pentru că strâng şi ei un avans, fac un credit şi nu mai au bani de renovare”, a declarat Ștefan Trâmbițasu, agent imobiliar, scrie Observator.
Dar ratele la bancă rămân mari, un impediment pentru realizarea proiectelor, mulți nu-și mai permit, de vreme ce scumpirile se țin lanț. „Mulţi oameni mă sună să îmi spună că vor să vândă că nu îşi mai permit rata la bancă”, spune Trâmbițașu.
Mai rentabilă chiria?
„Rata pentru un credit de 350.000 de lei, luat pe 30 de ani, este mai mare cu peste 1.100 de lei faţă de 2021”, potrivit sursei citate. „Băncile oferă dobânzi fixe pe o perioadă de trei, cinci sau zece ani şi sunt încântaţi de această posibilitate clienţii. Numai că, de cele mai multe ori, este mai rentabil să stai cu chirie decât să îţi iei un apartament”, potrivit Cameliei Grădinaru, consultant financiar.
„Dacă în trecut chiria acoperea rata – în momentul de faţă există o diferenţă odată cu creşterea dobânzilor şi proprietarul nu mai acoperă la randamentele actuale rata cu chiria”, este de părere agentul imobiliar Alexandru Adam.
Chiriile, legate evident de piața imobiliară, au crescut și ele dar și așa din ce în ce mai mulți români nu au de ales decât să fie chiriași, în lipsa banilor pentru a cumpăra o locuință.
Chiriile au crescut în București
La nivelul lunii mai, prețurile chiriilor au înregistrat o creștere de 15-16% față de anul trecut. În capitală, cele mai mari creșteri la chirii au fost cele pentru apartamente cu două camere (crescând în special cu 10% în cazul sectorului 2 și cu 12% în cazul sectorului 6).
Chiria medie pentru o garsonieră în București (luna iunie) varia între 280 de euro și 365 de euro, în funcție de sector. În cazul apartamentelor cu două camere, prețurile au variat între 420 de euro și 600 de euro, în funcție de sector. În cazul apartamentelor cu trei camera, prețurile au variat între 500 și 900 de euro, în funcție de sector.
„Să nu încurajăm prețurile exagerate”
„Ca să nu mai încurajăm preţurile exagerate, să nu mai sune la orice anunţ vede în piaţă doar că-i place cum arată. Tu îi dai speranţe proprietarului şi el crede: ‘o să îl dau’ şi se iau unul după altul proprietarii şi cresc piaţa superficial”, este de părere Ștefan Trâmbițasu.
Bucureşti, Ilfov şi Braşov conduc topul orașelor unde s-au înregistrat cele mai mari vânzări la locuințe, în luna iunie. În Teleorman, Olt şi Ialomiţa s-au vândut cele mai puține, în aceeași perioadă.
Potrivit Institutului Național de Statistică, „locuinţa este una din nevoile de bază ale populaţiei, iar accesul la aceasta reprezintă un factor important de menţinere şi îmbunătăţire a calităţii vieţii, precum şi o componentă esenţială a societăţii”.
Fondul de locuințe, pe trend ascendent
În raportul său privind fondul national de locuințe pe 2022, institutul notează: „Fondul de locuinţe şi-a păstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 9655,7 mii locuinţe, la sfârşitul anului 2022, în creştere cu 68,5 mii locuinţe (+0,7%), faţă de sfârşitul anului 2021.
Creşterea “intrărilor“ în fondul de locuinţe existent s-a datorat atât construcţiilor noi (73,3 mii locuinţe), cât şi transformării unor spaţii cu altă destinaţie, în locuinţe (0,8 mii locuinţe). Totodată, s-au înregistrat “ieşiri” din cadrul fondului de locuinţe de 5,7 mii locuinţe, ca urmare atât a demolărilor (4,8 mii locuinţe), cât şi prin schimbarea unor locuinţe în spaţii cu altă destinaţie (0,9 mii locuinţe)”.
Proprietatea privată a crescut
„În structura fondului locativ în anul 2022, comparativ cu anul 2021, după forma de proprietate, se constată faptul că a crescut numărul locuinţelor cu forma de proprietate majoritar privată, de la 9468,6 mii locuinţe la sfârşitul anului 2021, la 9536,1 mii locuinţe la sfârşitul anului 2022, concomitent cu creşterea numărului locuinţelor aflate în proprietate majoritar de stat, respectiv de la 118,6 mii locuinţe la sfârşitul anului 2021, la 119,6 mii locuinţe la sfârşitul anului 2022.
Faţă de anul precedent, a avut loc o creştere a numărului locuinţelor atât în mediul urban (+38,2 mii), cât şi în mediul rural (+30,3 mii). În anul 2022, au fost date în folosinţă 73338 locuinţe, în creştere cu 1933 locuinţe, faţă de anul 2021”.
