Rezultatele definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021 arată o populație rezidentă a județului Brașov de 546.615 persoane, în scădere cu 2602 persoane față de Recensământul din 2011. După 73 de ani, respectiv din anul 1948, populația județului Brașov a crescut cu doar 81,7%. Vârful s-a înregistrat la Recensământul din 1992, când județul avea o populație rezidentă de 643.261 persoane.
Cele mai depopulate zone ale județului sunt Făgăraș, Rupea, iar cele mai populate zone ale județului: Brașov, Săcele, Zărnești
În ultimii 10 ani observăm o translatare pe grupe de vârste a populației rezidente, în sensul îmbătrânirii populației. Cea mai mare pondere a populației feminine în total o reprezintă grupa de vârstă 65-69 ani în 2021, în oglindă cu grupa de vârstă 55-59 ani în 2011.
La feminin această grupă este urmată de 50-54 ani și 40-44 ani. În timp ce, se observă, populația pe grupele mici de vârstă nu poate înlocui populația îmbătrânită. Aceleași tendințe se observă și la populația masculină.
Cu excepția populației care are atât domiciliul cât și reședința în județul Brașov, observăm existența pe teritoriul județului a cetățenilor cu domicilul în alte județe (8783 persoane) sau chiar în altă țară (944 persoane).
În afara cetățenilor străini din municipiul Brașov (529 persoane), avem și alte UAT-uri unde locuiesc cetățeni străini, respectiv, municipiul Făgăraș (44 persoane), Moieciu (35 persoane), Sâmbăta de Sus (34 persoane), municipiul Codlea, orașul Râșnov, municipiul Săcele, orașul Zărnești, Tărlungeni cu peste 20 de persoane.
1)Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
2) Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane sub 15 ani şi de 65 ani si peste) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane
Vârsta medie în decembrie 2021 era de 42,0 ani, mai mare la populația feminină (43,7 ani datorită unei mai mari speranțe de viață) și 40,3 ani la populația masculină. Pe mediul rezidențial, datorită nivelului de trai mai ridicat, vârsta medie în urban este net superioară ruralului (+5 ani).
În privința indicelui de îmbătrânire demografică observăm că la 100 persoane tinere sub 15 ani revin
aproximativ 115 persoane în vârstă peste 65 de ani. Între medii rezidențiale, însă, diferența este
semnificativă, în rural raportul fiind invers decât în urban; respectiv la 100 persoane sub 15 ani revin
76,5 persoane de peste 65 ani, deci în rural nu există îmbătrânire demografică.
În urban semnalul de alarmă este puternic, la 100 persoane sub 15 ani, revenind 139,5 persoane peste 65 de ani.
Referitor la raportul de dependență la Recensământul 2021 a rezultat faptul că 100 persoane în vârstă de muncă sunt nevoite să întrețină aproximativ 60 de persoane aflate în grupele “dependente” (respectiv sub 15 ani și peste 65 de ani). Pe medii de rezidență situația este aproape similară.
Începând cu anul 1992 (perioada de după industrializare), gradul de urbanizare a scăzut continuu, existând în prezent tendința populației de a se reloca în mediul rural. Astfel din 1992 și până în 2021 populația a scăzut în urban cu 8,3 puncte procentuale, în rural crescând cu aceleași puncte procentuale.
Diferențele dintre medii de rezidență se fac remarcate și în privința tendinței de a conviețui în cuplu, aceasta fiind superioară în mediul rural, așa cum se observă din graficul de mai sus.
În mediul rural se remarcă fenomenul de concentrare a populației în zonele periurbane, dar și de depopulare a unor sate, precum: Ionești (67 persoane) – UAT CAȚA, Lupșa (98 persoane) – UAT HOGHIZ, Fundățica (86 persoane) – UAT FUNDATA.
Deși la nivel județean proporția între sexe este în favoarea sexului feminin (+138%), sunt localități unde își au reședința mai mulți bărbați decât femei, în general localități cu un nivel de trai mai redus. La Lupșa numărul femeilor este egal cu cel al bărbaților (câte 49 persoane).
