Premierul Nicolae Ciucă și-a depus luni demisia după o guvernare de un an și șapte luni și lasă în urmă o serie de eșecuri majore, precum ratarea aderării la spațiul Schengen, care aduce pierderi companiilor românești, sau reforma doar parțială a pensiilor speciale, fiind exceptate pensiile militarilor – însuși premierul Ciucă fiind beneficiar de pensie specială militară. Pe de altă parte, prim-ministrul liberal marchează și câteva „bile albe”, precum evitarea unei crize politice majore, care ar fi dus la dezechilibre pe plan economic sancționate de agențiile de rating și reducerea, cel puțin anul trecut, a deficitului bugetar în linie cu țintele asumate la Bruxelles, deși a existat și o parte de „noroc” datorită unor situații excepționale, scrie economedia.ro
Însă Nicolae Ciucă lasă mai departe succesorului său câțiva „cartofi fierbinți”, precum jaloane întârziate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care pot duce la pierderi de fonduri, reforme delicate precum noua lege a pensiilor și noua lege a salarizării (în contextul în care există deja tensiuni sociale cu privire la salarizarea din sectorul public), reforma sistemului fiscal și o regândire a impozitării într-o țară cu cele mai mici venituri fiscale la buget (ca procent din PIB) din UE, o creștere economică ce încetinește și un deficit care riscă să derapeze în acest an.
Marile eșecuri
Ratarea intrării în Schengen. România a ratat anul trecut aderarea la Schengen, după opoziția Austriei, deși rapoarte ale Comisiei arătau că îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare la Schengen. Premierul Nicolae Ciucă a avut personal discuții cu cancelarul Austriei, însă țara tot a respins, prin veto, aderarea României și Bulgariei, punând pe seama celor două țări afluxul de imigranți care ajung în Austria. Este un eșec cu profunde consecințe economice, care provoacă firmelor românești pierderi semnificative ca urmare a orelor pierdute în cozile de la vamă.
Tăierea pensiilor speciale. Cel mai mare eșec marcat de guvernul Ciucă este tăierea pensiilor speciale, o așteptare a întregii societăți, în contextul în care România și-a asumat această reformă inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, Guvernul face în cele din urmă doar o reformă parțială a pensiilor speciale, prin care elimină doar câteva categorii de beneficiari și supraimpozitează pensiile speciale (cu 30%) doar dacă partea necontributivă depășește salariul mediu brut pe economie.
Deși era o reformă a Ministerului Muncii condus de social-democratul Marius Budăi, premierul Nicolae Ciucă a avut un interes personal să nu elimine pensiile speciale ale militarilor, în contextul în care el însuși beneficiază de pensie de serviciu militară. Pensia specială i-a adus lui Ciucă venituri de 214.990 lei în 2021, cu mult peste salarii (indemnizație ministru + indemnizație prim-ministru), care au totalizat în același an 166.129 lei, potrivit celei mai recente declarații de avere. Și soția sa este beneficiar de pensie militară.
Per total, reforma pensiilor speciale nu este încă gata, deși trebuia finalizată până la finalul anului 2022, conform jalonului din PNRR, deoarece Guvernul a încercat inițial să mimeze reforma, însă s-a lovit de obiecțiile Comisiei Europene. Amendamente depuse recent de coaliția de guvernare sunt încă discutate în Parlament, iar coaliția și-a asumat adoptarea legii până la 1 iulie.
Întârzieri în PNRR. Întreg Planul Național de Redresare și Reziliență, aflat sub coordonarea liberalului Marcel Boloș, este întârziat. Comisia Europeană nu a aprobat încă nici măcar cererea numărul 2 depusă de România în decembrie, din cauza unor probleme cu îndeplinirea jaloanelor. Conform surselor Economedia este așteptat un răspuns după data de 15 iunie. Cu toate acestea, întârzierea pune în pericol celelalte două cereri de plată care pot fi depuse de România în acest an (fiecare țară are dreptul la două cereri de plată pe an). În plus, și aceste cereri de plată conțin reforme sensibile, precum o nouă lege a pensiilor și recalcularea tuturor pensiilor, nouă lege a salarizării unitare, listarea Hidroelectrica și manageri profesioniști la CFR, CNAIR și Metrorex.
În plus, România nu a cheltuit nici banii din PNRR atrași până acum, ci ei stau în rezerva de valută la Banca Națională a României, după cum scrie Europa Liberă aici și după cum a scris și Economedia anterior AICI.
Noi excepții fiscale, în ciuda angajamentelor din PNRR. Deși România s-a angajat prin PNRR să elimine în timp excepțiile fiscale, Parlamentul a adoptat în 2022 noi scutiri de impozit și contribuții fiscale și pentru alți angajați, respectiv cei din agricultură și industria alimentară. Guvernul nu a venit cu nicio obiecție la acest proiect.
Cea mai mare inflație din ultimii 15 de ani. Anul trecut, rata anuală a inflației din România a atins niveluri nemaiîntâlnite în istoria din ultimele 15 ani a economiei românești. Mai precis, nivelul maxim a fost atins în noiembrie anul trecut cu o inflație de 16,8%, anul fiind precedent fiind încheiat cu o rată de 16,4%. Cu toate acestea, Guvernul a profitat de această situație pentru că și-a văzut încasările la buget majorate de veniturile mai mari din TVA-ul mărit plătit de populație la produsele mai scumpe. Au existat câteva măsuri sociale punctuale pentru persoanele vulnerabile, de la vouchere pentru alimente, carduri pentru energie și alte ajutoare punctuale pentru pensionari. O încercare de plafonare a prețului la lemne a eșuat dramatic, ducând la penurie de lemne în țară. Prețurile la carburanți au fost scăzute printr-o măsură temporară, însă efortul a fost susținut în mod de egal de Guvern și de mediul privat, care și-a asumat voluntar o reducere a prețului. Prețurile la energie au fost plafonate pentru consumatori casnici și companii mici, însă măsurile luate au părut improvizate, ținând cont de numărul mare de ordonanțe adoptate. În plus, ne putem aminti haosul decontării facturilor: furnizorii au fost obligați să încaseze de la consumatori facturi plafonate, în timp ce cumpărau cu împrumuturi bancare energie extrem de scumpă de pe piața liberă, iar Guvernul încă le decontează diferențele de preț cu întârzieri de câteva luni. În schimb, marii consumatori industriali nu au fost susținuți în niciun fel, astfel că am văzut treptat închiderea marilor producători, precum cei de îngrășăminte. Ce a reușit Guvernul a fost să reducă prețul laptelui, în acest an, însă nu este clar până la acest moment cu ce costuri, în special asupra micilor producători. Deocamdată, vedem doar ieftinirea laptelor, dar nu știm care au fost costurile și cine va plăti.
Analiza completă, în materialul economedia.ro, aici.
