„Cu prilejul aniversării a 𝟭𝟱𝟬 de ani de la 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘵𝘳𝘦𝘯 în orașul de sub Tâmpa, 𝟭𝟱𝟬 de ani de la 𝘧𝘶𝘯𝘤ț𝘪𝘰𝘯𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘦𝘪 𝘴𝘵𝘢ț𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘤𝘢𝘭𝘦 𝘧𝘦𝘳𝘢𝘵ă a orașului și la 𝟲𝟬 de ani de la î𝘯𝘧𝘪𝘪𝘯ț𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘦𝘪 𝘚𝘦𝘤ț𝘪𝘪 de Instalații Fixe de Tracțiune Electrică (𝘐𝘍𝘛𝘌) Brașov, publicul călător și pasionații feroviari vor putea vizita 𝘦𝘹𝘱𝘰𝘻𝘪ț𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘧𝘰𝘵𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧𝘪𝘪 și 𝘢𝘭𝘣𝘶𝘮𝘦 𝘷𝘦𝘤𝘩𝘪, cu imagini ale unor obiective feroviare istorice din orașul Brașov și împrejurimi, dar și o 𝘥𝘪𝘰𝘳𝘢𝘮𝘢 𝘧𝘦𝘳𝘰𝘷𝘪𝘢𝘳ă 𝘭𝘢 𝘴𝘤𝘢𝘳𝘢 1:87.
Copiii și iubitorii de material rulant vor avea ocazia să admire și fotografia 𝑏𝑖𝑗𝑢𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑝𝑜𝑐ă ale istoriei feroviare, care vor fi expuse la 𝕃𝕀ℕ𝕀𝔸 𝟙 :
-vagoane din compunerea 𝘛𝘙𝘌𝘕𝘜𝘓𝘜𝘐 𝘙𝘌𝘎𝘈𝘓
-locomotiva cu aburi 𝘗𝘈𝘊𝘐𝘍𝘐𝘊 (231.065)
-prima locomotivă de serie Diesel (060-DA-001)
-prima locomotivă electrică pe patru osii a CFR ( 040-EC-001)
-𝘷𝘢𝘨𝘰𝘯𝘦𝘵 𝘮𝘰𝘵𝘰𝘳 𝘉𝘜𝘐𝘊𝘒 1940 (unul dintre automobilele Corpului Diplomatic din anii 40, care a fost recondiționat de ceferiștii de la Târgu Mureș și transformat în vehicul feroviar pentru deplasarea personalului în zonele unde se desfășurau lucrări la linii)”, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură.
Totuși, puțini știu că primul tren sosit în Brașov a intrat într-o gară care se afla la câteva sute de metri de actuala poartă de intrare în oraș pe cale ferată.
Prima staţie feroviară a urbei a fost construită paralel cu drumul Hărmanului (actuala stradă a Hărmanului), vizavi de fosta Rafinărie. A fost ridicată între anii 1871 – 1873 de către Societatea Căilor Ferate Ungare de Est, fiind o clădire austeră, cu parter pentru birouri şi etaj pentru locuinţele de serviciu ale angajaţilor. Imobilul ar fi putut rămâne nefolosit, pentru că, la un moment dat, un scandal financiar a oprit lucrarea căii ferate către Braşov.
În Gazeta de Transilvania din 8 ianuarie 1872 se scria: „Cetatea şi Comuna Braşovului s-a sbuciumat 25 de ani să aibă cale ferată, lucru pentru care nu a cruţat nici bani nici trudă, pe când credeau că sunt aproape de Braşov, a venit ştirea că fraţii Waring care în anul 1868 se obligau să facă calea ferată Oradea – Braşov, nu mai au fonduri, arătând că în anul 1871 ştiau că lipsesc din capital 8.500.000 forinţi. În timpul lucrărilor s-a produs şi un mare scandal; casierul firmei constructoare a fugit din ţară cu suma de 38.000.000 forinţi- lichidităţi (câteva miliarde de euro în banii de azi), lucrările fiind la un pas de sistare. Din nou, statul intervine în sprijinul societăţii pentru terminarea căii ferate Sighişoara – Braşov.“
