Comisia Europeană a propus un instrument financiar care va stimula capacitatea de producţie a muniţiei în Uniunea Europeană la un milion de obuze pe an, cu scopul refacerii stocurilor naţionale, dar şi pentru a ajuta Ucraina, relatează Adevarul.
Astfel, responsabilii europeni trec la faza a treia a programului de relansare a producției de muniții grele, prin adaptarea producătorilor la „formula economiei de război“, iar România trebuie să se integreze în program cu mai multe filiale Romarm, dar și cu ajutorul unor companii private.
Experții români consideră că aceasta este una dintre puținele șanse de a relansa cu adevărat industria de armament din România.
„Sunt încrezător că în decurs de 12 luni vom putea să ne creştem capacitatea de producţie la un milion de muniţii pe an în Europa.(…) În ceea ce priveşte apărarea, producătorii noştri trebuie să treacă acum la formula economiei de război”, a asigurat marţi comisarul european pentru Industrie, Thierry Breton.
Această propunere este cea de-a treia fază a planului de acţiune aprobat la sfârşitul lunii martie de UE pentru a furniza cel puţin un milion de obuze de 155 milimetri forţelor ucrainene şi pentru a reface stocurile strategice ale ţărilor europene, dintre care unele sunt aproape epuizate. Instrumentul financiar va pune la dispoziţie 500 de milioane de euro, dintre care 260 de milioane din Fondul European de Apărare. El va face posibilă cofinanţarea investiţiilor producătorilor pentru a creşte producţia fabricilor acestora din UE. Este vorba de aproximativ 15 companii care produc muniţie în 11 state membre.
Aceşti producători „nu au astăzi anvergura necesară pentru a răspunde nevoilor de securitate ale Ucrainei şi ale statelor noastre membre. Dar au tot potenţialul de a o face”, potrivit lui Thierry Breton, care a vizitat unităţile principalilor producători de muniţie din UE. „Putem şi trebuie să revitalizăm baza industrială pentru a o adapta la nevoia unui conflict de mare intensitate”, a explicat el.
Se golesc magaziile de muniții
Propunerea nu este destinată să răspundă nevoilor imediate ale Ucrainei, care se pregăteşte pentru o ofensivă în încercarea de a recuceri teritoriile ocupate de Rusia.
„Pentru a sprijini Ucraina pe termen foarte scurt, trebuie să continuăm să donăm din stocurile noastre”, a insistat comisarul european.
Totuși, demersul este considerat obligatoriu, mai ales că magaziile europene de muniții se golesc în ritm accelerat.
„Ritmul actual nu susţine efortul de război al Ucrainei, care consumă mai mult decât produce UE”, a confirmat pentru AFP reprezentantul unui stat membru.
Expertul militar Aurel Cazacu susține că demersul european vine cu o imensă oportunitate pentru industria românească de armament, care poate folosi acest prilej pentru a se relansa.
„România are capacitatea de a participa din plin la acest efort european de accelerare a producție de obuze de 155 milimetri, mai ales că și noi vom achiziționa astfel de sisteme moderne de armament, dar problema trebuie analizată rapid la cel mai înalt nivel. Trebuie să fie un efort coordonat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la care să participe firmele de stat, dar și companiile private care au o mare viteză de adaptare la cerințele de pe piață”, spune Aurel Cazacu.
Detașarea specialiștilor MApN în fabricile de armament
Mai mult, expertul consideră că trebuie schimbat oarecum și modul de lucru al acestor companii care se vor implica în producția de muniții.
„Companiile de stat din industria de armament sunt în subordinea Ministerului Economiei.
Asta poate funcționa pe timp de pace, dar companiile de specialitate trebuie să treacă la producția de război, cum bine se spune și la Bruxelles, așa că militarii ar trebui implicați în industria de armament. Mai exact, în aceste timpuri, experți militari ar trebui detașaţi la aceste companii nu numai pentru un eventual control al calității, dar inclusiv pentru management, după modelul american.
Nu vorbesc neapărat de o militarizare a producției, ci de un demers pentru a coordona mai bine fluxurile de producție în capacități precum Uzina Mecanică Mija, Carfil Brașov, Tohan, Uzina de Produse Speciale Dragomirești, dar și de Uzina Mecanică Plopeni.
Este vorba de un efort comun la care, repet, pot fi cooptați și producători privați care dispun de echipamente moderne și dau dovadă de «elasticitate» când este vorba de adaptarea producției. Numai așa ne putem «cupla» la o cerere de muniții de calibru mare, care este în prezent de cel puțin zece ori mai mare decât înainte de începerea războiului din Ucraina” a subliniat Aurel Cazacu.
