Lanţul scurt de aprovizionare, care prevede vânzarea directă a alimentelor de la producător la consumator, propus de fermierii români la întâlnirile cu premierul Nicolae Ciucă, se va materializa printr-o ordonanţă de urgenţă, ce va fi adoptată în această săptămână, conform declaraţiilor guvernanţilor. Măsura a fost implementată pentru prima dată la Brașov, viceprimarul Flavia Boghiu fiind susținătoarea acestui proiect.
„Statul trebuie să intervină, să facă politici coerente, legi clare, să protejeze fermierul român. Noi am propus ca la spitale, la şcoli, la toate instituţiile publice să fie folosite lapte şi produse lactate româneşti. Nu e în regulă ca polonezii şi maghiarii să ne trimită lapte în şcoli. Am spus că trebuie găsit cadru legislativ, implementat corect, ca să dezvoltăm producţia românească, mai ales că oamenii caută produse româneşti. Am ferma la 8 km distanţă de Braşov şi vin oameni din Braşov să cumpere lapte, chiar şi numai două sticle“, a spus Petru Bordean, preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, care adună fermieri din 24 de judeţe, uniţi în 26 de asociaţii de profil.
Fermierii români au mers la întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi apoi cu Nicolae Ciucă, unde au propus susţinerea producătorilor români prin acest lanţ scurt de aprovizionare. Astfel, luni, 8 mai, Nicolae Ciucă şi PSD au anunţat pe paginile de Facebook că principiile lanţului scurt de aprovizionare vor fi introduse în ordonanţa de urgenţă pe care guvernul o va adopta în această săptămână. „În coaliţie, am decis introducerea lanţului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate. Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfăşoară în zona de producţie sau în vecinătatea acesteia şi se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producţie agroalimentară“, a scris Nicolae Ciucă pe pagina oficială de Facebook.
Concret, prin această măsură, vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari, a completat el. Entităţile publice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică (cantine şcolare, unităţi militare, cantine spitaliceşti etc.) vor achiziţiona alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite, a precizat Ciucă.
„Din 2021 producem şi livrăm lapte bio în şcolile din municipiul Braşov. De anul acesta primim în două ferme didactice 22.500 de elevi să vadă de unde vine laptele bio“, spune Aurel Blaj, preşedinte la Cooperativa agricolă Bio Carpathia, formată din peste 20 de fermieri din judeţul Braşov care produc lapte, carne, fructe, legume şi miere bio.
„Desigur, cu finanţarea primăriei Braşov, din programul «Laptele şi cornul» facem şi educaţie. La Braşov am arătat că se poate, dacă există bunăvoinţă la autorităţile locale“, a completat el.
PSD susţine că hotărârea coaliţiei vine în contextul în care fermierii români trebuie sprijiniţi de stat şi oamenii trebuie să aibă acces la produse bune şi proaspete. „Fie că vorbim de hrana din spitale, de programele destinate elevilor în şcoli, mâncarea pentru bătrânii şi copiii instituţionalizaţi – toate instituţiile publice vor cumpăra doar produse româneşti de calitate.“
„Lanţul scurt de aprovizionare este cel mai bun, vânzarea de la fermă direct la consumator, pentru că altfel pe filiera laptelui sunt o grămadă de intermediari. O mică procesare la nivelul fermei este făcută de mulţi în Europa, iar astfel fiecare primeşte un preţ corect şi fermierul şi consumatorul“, a mai spus Petru Bordean.
El a completat că „degeaba se bazează România pe mari fermieri pentru că ei reprezintă până la 15% din producţia de lapte în România“.
Ferma de familie e coloana vertebrală a zootehniei în sectorul creşterii vacilor de lapte şi în toată ţara sunt modele de ferme care şi fabrică sunt ateliere în care se procesează laptele şi acei fermieri nu mai au probleme. „Cineva din Suceava m-a impresionat recent. Trei fraţi au o fermă de animale şi fac o mică procesare şi produse senzaţionale, care au mare trecere la consumatori. Era coadă ca pe vremea comunismului. O fermă cu 50-60 de faci are viitor. Ferma de familie e un echilibru între micile gospodării şi fermierii mijlocii“, a povestit Bordean.
Acesta a adăugat că fermele de familie sunt funcţionale, mai ales că pensionarii care stau la un sat aflat la 50 km de oraş n-ajung la supermarket să cumpere lapte. „S-a greşit în România că toate investiţiile din fonduri europene s-au dus către fermele mari. Ne trezim că laptele de la bunica n-o să-l mai facă bunica, ci marii procesatori, iar acum trebuie să găsim soluţii“, a conchis el.