Darius Chițu, din clasa a X-a, alături de Paul Vartolomei și Vlad Ionescu, din clasa a XI-a, sunt cei trei liceeni de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” care vor să ne arate dacă există o legătură între poluare și cancer.
Asta prin intermediul unui program special, pe care l-au creat și care va rula pe stația spațială internațională – ISS, în cadrul unui program mai mare, un concurs, gândit de mai multe structuri de dezvoltare spațială precum NASA, derulat în colaborare cu ISS.
Cum va funcționa programul de pe stația spațială
Ideea acestui program a încolțit din septembrie anul trecut, dar liceenii au început să lucreze mai serios la el de la începutul anului acesta. „Este vorba de o aplicație care studiază efectele poluării asupra sănătății. Noi vrem să găsim o corelație sau să demonstrăm dacă există o corelație sau nu între cancer, la nivel de țară, la nivel de zonă geografică și poluarea în acea zonă. Programul nostru nu poate să măsoare poluarea direct. Așadar, noi folosim metoda variabilei proxy. Ce înseamnă metoda variabilei proxy? Încercăm să măsurăm, printr-o metodă indirectă, o mărime care poate fi legată de poluare. Noi am găsit o modalitate destul de inteligentă, prin care orice fel de date am primi, fie aceea o zonă continentală, fie aceea o zonă oceanică, s-o putem interpreta și s-o corelăm cel puțin la un nivel calitativ cu poluarea în acea zonă geografică. Practic, noi acuma avem un program care va rula pe stația internatională ISS, timp de 3-4 ore, depinde când, pentru că se va închide, se va deschide, se va închide, se va deschide. Vom primi peste 1000 de puncte de date, fie ocean, fie continental, și vom analiza în funcție de alte mărimi. Spre exemplu, la nivel de ocean, vom studia alpedo-ul acelei suprafețe, la nivel continental, vom calcula indexul NDVI asociat și apoi vom rula, în funcție de punctele geografice la care s-au făcut acele măsurători, cu acea rată, pe care o putem găsi în diferite tabele internaționale. Acuma, problematica pe care o avem de făcut este una de recrutare a datelor și doi: să vedem dacă e o situație de corelație, dacă există, și dacă este o corelație, atunci chiar putem vorbi de un studiu destul de important”, a explicat Darius Chițu, coordonator al echipei.
Concluziile vor fi incluse într-un articol științific, iar acesta va trebui trimis spre verificare, iar apoi ar putea fi publicat.