România are 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât acum 13 ani. Promisiunile guvernanților că vor face un stat mai suplu și un aparat guvernamental mai mic au eșuat. O coaliție mare are nevoie de multe posturi ca să mulțumească filialele de partid și clientela, conform unui reportaj Europa Liberă România
În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat. Din 100, mai rămâneau 50. De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat. Doi ani mai târziu, în 2018, numărul ajunsese deja la 135, cu tot cu instituțiile subordonate.
În martie 2023, reporterii Europa Liberă au numărat peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat. Iar acțiunile Guvernului din ultimele luni arată că oficialii de la Palatul Victoria nu au de gând să se oprească aici.
Ce te recomandă ca să fii secretar de stat
Legea nu impune nicio restricție când vine vorba despre accesul la demnitatea de secretar de stat. Trebuie să îndeplinești niște condiții minime – să fii domiciliat sau să ai reședința în România, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, a infracțiunilor de corupție, trafic de droguri, criminalitate organizată sau terorism. Nu e nevoie de studii superioare și nici nu se cere expertiză pe domeniul pe care urmează să activezi. Așa se ajunge ca, în timpul carierei politice, să ajungi să fii secretar de stat la mai multe ministere, după posibilități și în funcție de locurile libere.
„Secretarii de stat ar trebui să fie specialiști în anumite domenii”, explică politologul Cristian Pîrvulescu. De exemplu, la Educație, portofoliile ar trebui să ajungă la specialiști în învățământ preșcolar preuniversitar sau universitar. Numirile sunt de cele mai multe ori politice, iar secretarii de stat sunt strâns legați de organizațiile județene ale partidelor din care vin. Organizația îi trimite la centru, iar oamenii din teritoriu sunt mulțumiți că unul de-ai lor a ajuns la București „pe cai mari”. În schimb, organizația devine loială și umblă apoi să adune voturi.
„Cu cât ne îndepărtăm de alegeri, numărul de secretari de stat se înmulțește pentru că presiunile organizațiilor locale ale partidelor cresc și, crescând această presiune, prim-miniștrii, interesați să aibă sprijinul organizațiilor locale, vor face aceste concesii”, explică politologul cercul vicios al puterii, favorabil clientelei de partid. „Când la mijloc e o coaliție de partide mari, nevoia de multe posturi, ca să mulțumești pe toată lumea, crește”, mai crede Cristian Pîrvulescu. „Așa se explică de ce, deși la început de mandat legea permite un anumit număr de secretari de stat, la final sunt mult mai mulți. Guvernul se umflă.”
De la instalarea Guvernului Ciucă, numărul de secretari de stat a crescut încontinuu.
Ministerele campioane la număr de secretari de stat
Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte. Pe poziția a doua urcă, la egalitate, ministerele Agriculturii, Educației, Externelor, Finanțelor și Internele. Justiția și Secretariatul General al Guvernului împart poziția a treia de pe podium. Toate aceste ministere au și subsecretari de stat, secretari generali și secretari generali adjuncți, toate funcții de demnitate publică. Nici Lucian Bode, ministrul Internelor, nu a avut suficienți adjuncți. În 2021 a cerut majorarea numărului de secretari de stat de la 4 la 5 și a secretarilor generali adjuncți, de la doi la patru. Cererea i-a fost satisfăcută.
Sorin Grindeanu – vicepremierul cu cei mai mulți secretari de stat-9
Sorin Grindeanu este ministrul cu cei mai mulți secretari de stat. Are doi la cabinetul de vicepremier – pe colegii de partid, Sorinel Vrăjitoru și Florin Manole, și alți șapte secretari de stat, la ministerul Transporturilor.
MApN este cel mai sărac minister în ce privește numărul de secretari de stat, pentru că regulile sunt mai stricte față de alte ministere: sunt doar 2. Spre deosebire de celelalte ministere unde, pentru schimbarea numărului de secretari de stat e nevoie doar de acordul Guvernului, la Apărare e mai complicat pentru că structura ministerului este stabilită prin lege organică, iar pentru modificarea ei ar trebui ca proiectul să treacă prin Parlament.
Partidul sau filiera de familie, trambulina către o demnitate în administrație
Pe majoritatea secretarilor de stat îi leagă apartenența politică, de cele mai multe ori de o organizație locală. Pe alții îi recomandă, înaintea altor calități, familia. E cazul lui Tudor Buzatu, fiul lui Dumitru Buzatu, președintele PSD Vaslui și șeful Consiliului Județean, și al senatoarei PSD Gabriela Crețu. Fiul a primit o funcție în Guvern, în 2018, în cabinetul Anei Birchall, și a doua, în Secretariatul General al Guvernului, în 2022. Înainte a fost director al unor societăți comerciale și s-a ocupat de rectrutare și angajare de personal, de marketing și administrație.
Mecanismul prin care oameni fără o notorietate sau realizări notabile ajung în funcții atât de sus este relativ simplu.
„Mai mulți primari se asociază pentru a susține o anumită persoană pe lângă președintele organizației județene, care uneori este primarul municipiului capitală de județ sau județean, președinte al consiliului județean sau primar, are o poziție în interiorul partidului și face presiuni pentru această numire”, explică politologul Cristian Pîrvulescu.
Profesorul Pîrvulescu spune că există totuși și o rezistență din partea ministrului, la început. De aceea asistăm la un val de numiri din ce în ce mai mare, cu cât ne îndepărtăm mai mult de alegeri. Miniștrii îi percep pe secretarii de stat ca pe o amenințare. Cu toate astea, ordinul de la partid este, de fiecare dată, mai puternic.
Ce avantaje au secretarii de stat
Secretarii de stat sunt demnitari, iar funcția vine cu o serie de avantaje.
- Are dreptul să își angajeze până la cinci consilieri, intrați în aparatul de stat fără concurs;
- Primește mașină cu șofer;
- Are dreptul să ceară locuință de la RAPPS iar, dacă nu primește, i se decontează cheltuielile, dacă nu este din București;
- Poate avea o sumă de protocol la dispoziție;
- Are un salariu brut de aproximativ 19.000 de lei.
Chiar dacă sunt demnitari, secretarii de stat nu au interdicții. Unii dintre ei primesc și alte funcții care le aduc avantaje materiale. Majoritatea sunt la instituții din subordinea ministerului pe care îl conduc. Ceea ce le întregește veniturile.
Inflația de funcții la cel mai înalt nivel din ultima perioadă se explică și prin faptul că, la guvernare, este o coaliție formată din trei partide – PSD, PNL, UDMR. Această coaliție este susținută în Parlament și de minorități.
Fiecare formațiune vrea să își pună oamenii în funcții cheie, iar când funcțiile se termină și oamenii agreați politic rămân pe dinafară, singura soluție este să fie înfințate locuri noi de conducere.
Întreaga investigație, aici.
