Experienţa dobândită treptat de inginerii şi muncitorii de la Braşov a ajutat în momentul în care autorităţile de la Bucureşti au stabilit contacte cu conducerea companiei „FIAT”. Rezultatele pozitive ale colaborării româno-italiene în acel domeniu au fost prezentate pe 1 septembrie 1963 în cotidianul „The Washington Post” de către Andrew R. Pearson – după vizita pe care a efectuat-o în România cu soţia sa, alături de Earl Warren (preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA) şi soţia acestuia, precum şi cu coproprietarele „The Washington Post” (Agnes Elizabeth Meyer şi fiica sa, Katharine Graham) şi ziaristul american Clayton Fritchey (11-14 august 1963).
Andrew Pearson a publicat la 1 septembrie 1963 două informaţii primite de la autorităţile române:tractorul echipat cu un motor „FIAT D 115” (de 45 CP), realizat la uzina din Braşov, avea un preţ de vânzare de 2000 de dolari, iar producţia anuală planificată era de 22.000 de bucati, potrivit datelor publicate de revista „Suntem România”, care a preluat informații din volumul Licențe străine pentru produse civile și militare fabricate în România (1946-1989).
Înșelat de elemente propagandistice
„Este posibil ca, din motive propagandistice, autorităţile române să-l fi indus în eroare pe ziaristul Andrew Pearson în privinţa capacităţii reale de producţie a uzinei din Braşov. Potrivit afirmaţiei lui Gheorghe Gaston Marin, preşedintele de atunci al Comitetului de Stat al Planificării, în anul 1965 s-au fabricat în România „peste 15 mii de tractoare, 9200 de pluguri de tractor, 3000 de semănători pentru tractor, 5000 de combine pentru recoltat păioase şi porumb”. În aceeaşi ordine de idei, Nikita Hruşciov a declarat – în timpul recepţiei oferite de autorităţile de la Bucureşti, cu prilejul vizitei liderului sovietic în România (18-25 iunie 1962) – faptul că la Braşov se fabricau anual doar 20.000-20.500 de tractoare. Nivelul de 22.000 a fost atins de-abia în anul 1968, circa 50% dintre acestea fiind exportate. În acelaşi an s-au vândut în Cehoslovacia primele exemplare”, se mai precizează în articolul citat.
2 comentarii
Ce nu făcea Brașovul pe vremuri… Acum avem magazinele străinilor pe locurile unde munceau zeci de mii de brașoveni. Brașovenii? În bejanie.
Prin 1978 au făcut la tractorul o secție automatizată de la ASA și Germania multe .Liniea automată de formare de la BMW și Cuptoare ASA din Suedia și Norvegia erau Cuptoare cu inducție și topea unu singur 5 t la 30 min .AICI SE TURNAU MAJORITATEA PIESELOR De TRACTOT FIAT 45 CAI .Aveao linie care automat forma și turna tot dar piese mici .Și prin 1980 82 fabricam 6000 de tractoare pe lună .și mai mult . Aici la Turnătoriea de Fontă specială T 32 se începea schimbul 3 de duminica seara .Sporuri aici avem doar puțin din ce luam .Luam dublu salariu .Sa dat Adeverințe de 25% acord și 7% spor noapte .Da dar nu sau adăugat la calcul la pensie .Aici se fabrica motorul deARO Diescel MOTOR DE BRAȘOV cu 2 chiulase de 64 cai .AU DĂRÎMAT TOT FSN ȘI PSD .