Din moment ce fiscalizarea bacșișului este obligatorie, mai nou, pentru restaurante și baruri, salariații care încasează direct acești bani, pentru a evita impozitarea, se expun anumitor riscuri deloc neglijabile, sunt de părere specialiștii. Angajații pot avea probleme atât în relația cu autoritățile, cât și în relația cu angajatorul.
Este vorba de salariații care ignoră procedura legală de fiscalizare, prevăzută de Legea 376/2022, și care încurajează clienții să le plătească direct lor bacșișul (separat de plata consumației) – fie în numerar, fie prin alte modalități (de exemplu, prin aplicații gen Revolut sau altele asemănătoare).
Pe de o parte, angajații se expun riscului de a fi pedepsiți penal pentru evaziune fiscală. Pe de altă parte, pentru că o asemenea practică ar putea duce la amendarea angajatorului, salariații riscă să aibă probleme și în relația cu acesta.
„O astfel de practică poate întruni conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, neputând fi excluse nici eventuale sancțiuni disciplinare sau acțiuni în regres din partea angajatorului”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Alexandra Pătrașcu, Managing Associate la NNDKP Consultanță Fiscală.
Concret, deși amenzile prevăzute pentru nerespectarea regulilor de fiscalizare a bacșișului, cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei, se pot aplica numai angajatorului, nu este exclus ca firma să inițieze un proces în instanță. Totodată, se poate iniția procedura de cercetare disciplinară pentru a aplica sancțiuni disciplinare, notează avocatnet.ro.
„Amenda prevazută de Legea 376/2022 se aplică operatorului economic (nu este imputabilă angajaților), dar potențiale acțiuni în regres din partea angajatorului, împotriva angajaților, nu pot fi excluse, mai ales în condițiile existenței unei culpe a acestora din urmă. Angajații ar trebui să se asigure că respectă prevederile legale și că nu săvârșesc fapte pentru care le-ar putea fi atrasă răspunderea, respectiv să formuleze apărări, după caz”, a punctat Alexandra Pătrașcu.
Cum funcționează fiscalizarea?
Bacșișul este opțional, la fel ca până acum. Clienții trebuie să primească, înainte de emiterea bonului fiscal, o notă de plată pe care să treacă dacă și cât vor să lase bacșiș. Clienții care vor să dea bacșiș au două opțiuni – fie să lase bacșiș într-un procent fix, de până la 15% din valoarea consumației, fie să lase bacșiș o sumă anume (chiar și dacă este mai mare de 15% din valoarea consumației). Ulterior alegerii unei variante, se emite bonul fiscal, pe care trebuie trecut inclusiv bacșișul. Iar plata consumației și a bacșișului se poate face fie cu numerar, fie cu cardul bancar, după cum alege clientul.
Veniturile din bacșiș, care sunt considerate venituri din alte surse pentru care salariații datorează exclusiv impozit pe venit în cotă de 10%, sunt colectate de angajator. Acesta reține impozitul și apoi distribuie sumele nete către salariați conform unei proceduri proprii. Impozitul pe bacșiș trebuie declarat (și achitat) lunar, de către angajator, prin formularul 100.
Un comentariu
Nu riști, nu cîștigi.
Chiar, cum demonstrează statul că eu i-am dat bacșișul prin Revolut? Cum demonstrează profesioniștii noștri precum Cojocaru, Pleșa sau geniul finanțelor brașovene, Ialomițeanu?
NU, TATI, NIMIC STATULUI! NIMIC!!!