Dacă nu primesc tot bacșișul încasat, angajaţii din turism pot face reclamație la ANAF

Angajaţii din turism pot reclama la ANAF sau la asociaţiile patronale din domeniu dacă nu primesc tot bacşişul încasat de angajatori, a afirmat joi Călin Ile, președintele FIHR.

„Am să fac referire la acea temere pe care angajaţii din turism o au, cel mai des vehiculată în spaţiul public, şi anume că vor fi proprietari de unităţi care nu vor aloca tot tips-ul către ei. Menţionez că acest lucru este ilegal şi cred că ar trebui să dăm un semnal către acei angajaţi care vor fi nedreptăţiţi că au toate motivele să reclame dacă acest lucru se întâmplă. Şi pot să facă reclamație chiar la ANAF, la autoritatea fiscală din unitatea administrativ teritorială unde activează…Dar hai să zicem că le e teamă. Pot să facă şi către noi, asociaţiile patronale, să dea un mesaj, pentru că o să încercăm să-i sprijinim. Nu putem lăsa ca această lege să fie prejudiciată de anumiţi patroni care nu vor respecta legea. Şi oricum, aceştia sunt minimali. Marea majoritate vor încerca să respecte legea şi să distribuie tot bacşişul aşa cum prevede şi cum am insistat”, a spus Călin Ile, în cadrul conferinţei de presă cu tema „Bacşişul, de la lege la practică”, organizată de Alianţa pentru Turism (APT).

Ion Biriş, preşedinte HORA, a declarat că în lege există o măsură punitivă, respectiv o amendă, pentru unităţile comerciale care nu aplică corect actul normativ. Valoarea amenzii este de 4000 de lei în cazul în care un proprietar de afacere nu plăteşte către angajaţi 90% din bacşişul colectat.

Reprezentanţii organizaţiilor din turism au organizat joi o conferinţă de presă în care au discutat despre aplicarea Legii bacşişului şi despre problemele semnalate în aplicarea acesteia, notează adevărul.ro.

Anastasiu: Toată lumea are de câștigat

Dragoş Anastasiu, purtător de cuvânt Alianţa Pentru Turism, a declarat că dincolo de toate lucrurile care pot fi îmbunătăţite în implementarea legii, toată lumea are de câştigat: clientul, angajaţii, antreprenorii, dar şi statul.

„Ce a făcut legea asta este că am trecut din zona de cutumă în zona de reglementare şi ea a fost în special necesară pentru că mai mult de 50% dintre clienţii care merg astăzi în restaurante şi în hoteluri plătesc cu cardul şi mai mult de 50% dintre aceşti 50% doresc să lase bacşiş pe card. Ori până în momentul de faţă dacă se întâmpla lucrul acesta în mod transparent lucrurile erau foarte complicate şi la angajaţii noştri ajungeau mai puţin de 40% în buzunar. Astăzi ajung 90% în buzunar. Iată cum de exemplu angajaţii noştri pot să aibă un câştig”, a precizat Dragoş Anastasiu.

La rândul său, preşedintele HORA a afirmat că legea nu este perfectă, dar că există posibilitatea ca prin nişte norme la care se va lucra împreună cu autorităţile să fie perfecţionată şi că în momentul de faţă reprezintă un pas extrem de important pentru tot ce înseamnă activitatea în restaurante.

Legea se aplică de la 1 ianuarie

El a menţionat că legea se aplică de 11 zile şi nu există prea multe date, dar a oferit câteva cifre din două restaurante pe care le deţine.

Astfel, în unul dintre restaurante bacşişul a reprezentat 12,65% din total vânzare, iar în celălalt 11,5%. La primul restaurant, 53% din bacşiş a fost lăsat cash, 46% cu cardul şi 1% a fost credit, respectiv a fost plătit pe facturi emise şi plătite ulterior, lucru care până acum nu se putea realiza. În celălalt restaurant, unde bacşişul a fost de 11,5%, 60% s-a plătit cash şi 40% pe card.

În cadrul conferinţei au fost prezentate şi câteva dintre problemele care au apărut în aplicarea legii, precum plata şi cu cardul dar şi cash sau încasarea unui bacşiş mai mare de 15%.

Ion Biriş a explicat că problema plăţii şi cu cardul şi cu cash a fost prezentă şi până acum şi presupune realizarea de procese verbale la finalul lunii şi astfel este o muncă suplimentară în contabilitate. În cazul plăţii unui bacşiş mai mare de 15%, suma care trece de acest procent va trebui întregistrată în contabilitate ca un venit al societăţii ori se poate da angajatului ca drept salarial şi pentru care se vor plăti toate taxele aferente în valoare de 72%. El a declarat că este foarte puţin probabil ca o firmă să înregistreze o valoarea a bacşiş-ului mai mare de 15% în decursul unei luni.

De asemenea, în ceea ce priveşte aplicarea efectivă a legii şi repartizarea bacşiş-ului, Ion Biriş a spus că acesta se realizează prin intermediul unui regulament de ordine interioară în care se decide modul de repartizare a sumelor între angajaţi.