Reprezentanții Companiei Apa Brașov au explicat mai detaliat, într-o conferință de presă, motivele care au dus la aplicarea, de la 1 ianuarie 2023, a unei noi majorări, de 12%, a tarifului/metru cub pentru serviciile de apă și canalizare, în contextul în care ultima ajustare fusese operată la 1 septembrie.
Astfel, în condițiile în care a fost un an secetos, principala sursă de alimentare cu apă, care este Lacul de acumulare Tărlung, a avut un grad de umplere de numai 50%. Problema se menține și în prezent, după cum a precizat Alina Bălătescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Apa Brașov, astfel că pentru a nu se ajunge la furnizarea apei cu program, cum s-a întâmplat în alte localități, s-a decis utilizarea surselor subterane de apă din zona Hărman – Prejmer.
Repercusiunile secetei încă se resimt
Acest lucru înseamnă însă și un consum de energie electrică mai mare, ținând cont că se utilizează instalații de pompare. „Prețul energiei electrice a crescut cu 300%, iar valoarea facturilor este de trei ori mai mare față de anul trecut, în condițiile în care, în plus, au fost puse în funcțiune începând din vară și sistemele de pompare subterană. Și în prezent acestea sunt utilizate, deoarece în continuare gradul de umplere al Lacului Tărlung este scăzut. Debitul livrat Uzinei de Apă de către Sistemul de Gospodărire a Apelor este la jumătate, de la 1.300 – 1.500 litri pe secundă, cât era în mod normal”, a explicat reprezentantul Companiei Apa.
„Tradiția” aruncării deșeurilor în canal se păstrează
Sisteme de pompare sunt utilizate și pentru canalizare. Și în acest caz costurile sunt mai mari în condițiile în care „tradiția” aruncării deșeurilor în sistemele de canalizare se păstrează. „Din cauza deșeurilor care ajung în stația de epurare, pompele se înfundă și necesită mentenanță, iar costurile au crescut”, a precizat reprezentantul Companiei Apa. Alina Bălătescu a mai adăugat că, în plus, se adaugă și costul carburanților ținând cont că intervențiile pentru desfundarea rețelelor de canal se fac cu utilaje de mare tonaj.
Cofinanțări pentru investiții
Majorarea de preț reflectă însă și obligativitatea includerii în tariful de apă-canal a părții de cofinanțare aparținând operatorului pentru proiectele de lucrări derulate din fonduri europene. Din cele 52,7 milioane de euro, prin POIM, 6% trebuie suportați de Compania Apa, 2% cofinanțare a autorităților locale și județene și alți 13% de la Guvern. Practic, la fiecare 100 de euro investiți din fonduri europene, 6 euro sunt contribuția proprie din bugetul companiei. După cum au precizat reprezentanții Apa, pentru achitarea cofinanțării a fost contractat un împrumut de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), iar Banca a stabilit un plan de creștere tarifară, astfel încât rambursarea să poată fi efectuată pe o perioadă de minimum 15 ani, iar instituția să poată contracta și alte credite pentru investițiile pe care le derulează.
