Compania Best Achiziții a finalizat, luna trecută, preluarea integrală a activelor Fabricii de Zahăr Bod, după doi ani de la demararea tranzacției de preluare. „La o prima evaluare pe care am realizat-o cu experții cooptați, pentru repornirea fabricii în acord cu standardele în domeniu se impune o investiție de aproximativ trei milioane de euro. Retehnologizarea fabricii pentru a devein una dintre cele mai modern fabrici de zahăr din Europa reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale companiei”, a declarat, pentrui BizBrașov, Mihaela Neagu, acționarul majoritar al companiei și directorul general al acesteia.
Producția de zahăr din sfeclă de zahăr ar urma să înceapă anul viitor, după ce noua conducere a fabricii a avut mai multe întâlniri cu reprezentanții Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, la care au participat mai mulți cultivatori din zona Brașov-Covasna, în scopul stabilirii unui cadru general de colaborare. „Începând de luni, vom transmite fermierilor interesați contractul de achiziție de sfeclă de zahăr pentru 2023. Prin urmare, producția de zahăr la Fabrica de Zahăr Bod va începe anul viitor”, a mai spus Mihaela Neagu.
Compania brașoveană are în prezent 70 de angajați, dar anul următor ar urma să ajungă la 100 de salariați. În plus, în perioada campaniei, se va suplimenta numărul acestora cu 100 de zilieri.
„Ceea ce ne-am propus noi este să ducem mai departe tradiția de la 1889, să repunem în funcțiune o fabrică românească, ce a livrat produse de calitate, și să o păstrăm ca pe un bun național, având 100% acționariat românesc. Este lesne de înțeles că ne dorim să păstrăm standardele de calitate a produselor de la Bod și să redevenim un jucător important pe piața românească și nu numai”, precizează reprezentanții companiei. Practic, fabrica de la Bod ar urma să fie singura cu acționariat românesc care va produce zahăr de consum, în acest moment producția de zahăr fiind controlată 100% de austriecii de la Agrana. Austria este țara care s-a opus, săptămâna trecută, primirii României în spațiul Schengen.
Noii proprietari intenționează să producă în continuare sub brandul „Zahăr Bod”. „Cu siguranță vom produce brandurile Zahar Bod, pentru că, așa cum am spus, vrem să ducem tradiția mai departe. Zahăr Bod este un brand pe care doar când îl pronunți, gândul te duce la calitate și îți trezește simțurile unui gust aromat”.
Fabrica a fost construită în 1889 de Frații Czell
Istoria Coloniei Bod începe în 1889, când firma Czell a ridicat lângă satul Bod o fabrică de zahăr.
Construită În anul 1889, la 11 km de Braşov şi 3 km de comuna Bod, pe malul râului Bârsa, fabrica este ridicată şi pusă în funcţiune în numai opt luni de zile. Se lucrează cu 2000 de oameni, majoritatea zidari din Șapte Sate (Sacelele de azi), cărămida fiind adusă de la Feldioara. Terenul atribuit constructiei este mlăştinos. Consolidarea se face cu ţăruşi din lemn de esenţă tare tratat. Planurile şi utilajele se livrează de către „Uzina de maşini şi utilaje” din Brno – Cehia.
O lege promulgată în 1888 , care impozitează produsul finit „zahărul” şi nu materia primă – „sfecla” – este preambulul pentru construcţia Fabricii. Pe de altă parte, analizele atesta că solul din Ţara Bârsei este favorabil culturii sfeclei de zahăr.
Din Cehia şi Moravia sunt aduşi 200 de muncitori agricoli care cultivă sfeclă pe 400 de hectare – proprietatea fabricii. Astfel, prin experienţa celor aduşi, ţăranii agricultori din Ţara Bârsei îşi însușesc arta cultivării. Un alt punct de vedere hotărâtor pentru existenţa fabricii este gara Bod, la acea data bine dezvoltată.
Principalii acţionari sunt Banca S. Blechroder din Berlin şi Banca Generală de Credit din Budapesta.
În primul Consiliu Director sunt aleşi Iuliu Deutsh ( Berlin), Carol Steffen (Viena) şi doctor Villhem Czell (Braşov) – fratele proprietarului Fabricii de bere de la Dârste, Friedich Czell.
Fabrica este ridicată pe şase nivele industriale. Tehnica timpului respective se bazează pe ridicarea extractului la cel mai înalt punct al fabricii, de unde, gravitaţional, au loc toate procesele tehnologice, până la căpăţânile de zahăr de 25 kg.
La pornirea de acum 133 de ani, capacitatea de prelucrare a fabricii era de 60 de vagoane de sfeclă la 24 h. De aici rezultau șase vagoane de zahăr căpăţâni, trei vagoane de melasă şi 60 de vagoane de tăieţei epuizaţi (borhot).
Pentru punerea în funcţiune au fost aduşi muncitori calificaţi şi specialişti din Cehia şi Moravia.
Numărul acestora era de 700, din totalul de personal de 1.250. Este de remarcat că, În acea vreme, unele meserii specifice industriei zahărului, precum fierberea şi cristalizarea , erau considerate de domeniul vrăjitoriei. După cum se ştia, pentru a scoate din sirop cristale, trebuia să dispui de putere magică. Fierbătorul italian, austriac sau ceh stătea în faţa aparatului cu bastonul de vrăjitor şi cu pălăria tare, având grijă ca la cristalizare cei care ajutau să fie trimişi în alte activităţi pentru a nu pricepe nimic.
Prima balanţa pozitivă are loc după 4 ani, în Campania 1892- 1893 cu 659 vagoane de zahăr. Cu acest rezultat, Fabrica din Bod trece în plutonul fruntaş al fabricilor de zahăr din Europa Centrală.
În această perioadă, greutăţile sunt în domeniul organizării cultivării sfeclei de zahăr, al însuşirii tehnicii de cultivare. În primii ani, fabrica are circa 400 de cultivatori, în mare parte români, maghiari şi germani. Munca inspectorilor proveniţi din Cehia şi Moravia suferă din cauza limbii vorbite. Pentru preluarea sfeclei după conţinutul de zahăr, de asemenea, se ivesc neînţelegeri. Fabrica reuşeşte să înfiinţeze cooperative de producere a sfeclei, pe care le ajută tehnic şi material. Soluţia este apreciată în literatura de specialitate a vremii.
La începutul secolului XX, în subordonarea fabricii se înfiinţează staţiunea de înnobilare a sfeclei.
Aceasta devine mai târziu ferma Ştefani, pe malul Bârsei, care creează soiuri cu mare puritate şi conţinut de zahăr. Activitatea are loc până la naţionalizarea de la 1948.
Dezvoltarea fabricii continuă în aşa măsură încât, în campania 1910- 1911, capacitatea de prelucrare zilnică ajunge la 110 vagoane, producţia de zahăr creşte la 12 vagoane. Între timp, bunele rezultate fac ca acţiunile la bursă să se dubleze.
