Anne Chirițescu este din București. Aici a urmat cursurile Facultății de Arhitectura de Interior si Urbanism „I. Mincu”. La scurt timp după terminarea facultății s-a mutat, împreună cu soțul, în Poiana Țapului, ca să scape de atmosfera încarcată a Bucureștiului.
„Pentru o buna perioadă de timp, ne-am ocupat cu design-ul pentru cluburi, restaurante, pub-uri, atît în țară, cât și în afară. Sunt mândra să pot spune că am realizat la acea vreme, cele mai tari cluburi din țară: Captain Mondy’s Jupiter sau Princess București, Conte Dracula’s Club din Copenhaga Danemarca. Am fost si director de publicitate la o firmă ce aparținea Primăriei Sinaia, ocupându-mă de imaginea Telegondolei, transportului urban”, a povestit Anne Chirițescu.
Dar nimic din toate acestea, nu-i încălzeau sufletul „așa cum o făcea pictura”, mărturisește ea.
„Pictam pe orice bucățică de lemn pe care o găseam. Cu toate că un loc de muncă iți oferea cât de cât o stabilitate financiară, lucrul <<la stapân>> într-un birou anost nu era ceea ce visam si nici zodia mea, gemeni,de care-s tare mândră nu ar fi rezonat cu acest lucru. Așa a început totul”, a explicat femeia.
În urmă cu 4 ani s-au mutat, din nou, dar de această dată la Șimon, dornici de un loc „mai ferit, mai pur”.
„Suntem înconjurați de dealuri și păduri, iar priveliștea desprinsă din Rai este pigmentată cu oițe, văcute, măgăruși… Nu ne puteam dori mai mult! Avem 3 cateluși, 5 găinușe si 1 cocoș. Aceasta este familia noastra! Asta ne doream: să trăim cât se poate de simplu, departe de nebunia si zarva orașului”, a spus Anne.
Anne pictează dumnezeiește și ceea ce o deosebește de alți mici artiști este unicitatea. Tot ce pictează este unic. Pictează icoane, cruci, troițe, tablouri pe lemn motivaționale, portrete, lucruri vintage, peisaje sau flori. Mai nou, pictează urși din lemn. Ideea i-a venit, odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă.
Sotul ei se ocupă cu achiziționarea si prelucrarea bucăților de lemn, taindu-le, șlefuindu-le, dându-le cu grund, iar la final cu lac. Printre urși și-au făcut loc și pisici.
Clienții sunt oameni care apreciază lucrul manual, unicat si trudit, care nu se regăseste pe toate tarabele cu suveniruri chinezești.
„Tot ceea ce facem este unicat. Nu pot lucra în serie. De asemenea, tot ce am lucrat s-a vândut. Toate s-au vândut și și-au <<găsit>>omul. Cred foarte mult în Dumnezeu și sunt foarte atrasă de a picta îngeri, icoane sau cruciulițe. Cu cât fac mai multe si cu cât își găsesc mai repede casa…cu atât mi se bucură sufletul mai tare, imaginandu-mi ca-L aduc pe Dumnezeu în acel loc”, a declarat artista.
Micii artiste din Șimon îi râde sufletul, când produsele realizate de mâinile ei pleacă în diferite colțuri din țară. Meseria aceasta nu o îmbogățește…decât sufletește.
„Nu este o îndeletnicire care să îmbogățească financiar! Exclus! Trăim chiar la nivel de supraviețuire, dar asta ne-am dorit până la urmă: să fim aproape de Dumnezeu, de natură cu blanoșii nostri și să facem ceea ce ne place mai mult!”, a mărturisit ea.
Venirea sărbătorilor anunță comenzi mai multe.
„Asteptăm cu sufletul la gură venirea sărbătorilor de iarnă și ne pregătim cât putem de bine în fiecare an. Sper să putem face fața comenzilor, fără a dezămagi”, a încheiat artista.