Sectorul feroviar primește mai puțin bani decât cel rutier. Infrastructura feroviară împreună cu investițiile în material rulant, inclusiv fondurile europene nerambursabile vor primi mai puțini bani în 2023, față de infrastructura rutieră, potrivit proiectului de buget pentru 2023, dat publicității marți seară de către Ministerul de Finanțe.
Infrastructura feroviară împreună cu investițiile în material rulant, inclusiv fondurile europene nerambursabile vor primi cu aproximativ 300 milioane euro mai puțin în 2023 față de infrastructura rutieră, potrivit proiectului de buget pentru 2023, dat publicității marți seară de către Ministerul de Finanțe.
La capitolul PNRR – rezumatul costurilor – reforme şi investiţii proiectul menționează pentru sectorul Feroviar o alocați de 3.480 mil. Euro PNRR și 690 mil. Euro buget de stat, deci un total de 4.170 mil. Euro valoare totală. Pe partea de Material Rulant sunt alocați 416 mil. Euro PNRR și 139 mil. Euro buget de stat adică 555 mil. Euro valoare totală a proiectelor.
Suma totală, de aproximativ 4,7 miliarde euro este depășită de cea alocată pentru rutier, anume 3.095 mil. Euro PNRR și 1.991 mil. Euro buget de stat adică 5.086 mil. Euro valoare totală a proiectelor. Pentru Metrou sunt prevăzuți 600 mil. euro PNRR și 2.352 mil. Euro buget de stat adică 2.952 mil. Euro valoare totală a proiectelor.
Proiectul de buget conține și erori grosolane, consecința unor abordări copy-paste a proiectului de anul trecut. Astfel deși suntem la finele anului 2022 se menționează: „ Proiectele în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2021 și vor fi bugetate și in anul 2022 cuprind (…)”.
Apoi nu se menționează nimic despre investiții in inelul feroviar de la Făurei în contextul planurilor ambițioase de achiziție a materialului rulant în România.
Redirecționarea traficului rutier spre sectorul feroviaree
Alocările inferioare sectorului rutier nu exclud însă planurile mari pe sectorul feroviar. Proiectul de buget menționează „îmbunătăţirea performanţelor sistemului feroviar în ceea ce priveşte punctualitatea trenurilor”.
Ţinta vizează reducerea cu cel puţin 20 % a procentajului de trenuri care au o întârziere mai mare de 30 de minute faţă de nivelul de referinţă din 2020 până în 2025, pe baza statisticilor oficiale publicate.
Nu în ultimul rând proiectul de buget menționează și transferul a 10 % din traficul rutier (calatori si marfuri) catre transportul feroviar intre 2020 si 2026;
