Gastro Local, o platformă dedicată punctelor gastronomice locale, a creat o reţea de peste 20 de gospodării care oferă servicii de masă din produse pe bază de reţete tradiţionale şi se află în gospodării ţărăneşti, mici ferme, stâne sau locuri pescăreşti. Acestea se află în judeţul Braşov, iar Dorian Lungu, fondatorul Gastro Local din Braşov, vede potenţial de extinere în judeţele Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Iaşi şi Neamţ.
„Gastro Local a pornit din Vama Buzăului, din judeţul Braşov, de la poalele munţilor Ciucaş, şi acum avem peste 20 de puncte gastronomice acolo. (…) În curând o să deschidem locaţie şi în zona Bistriţei, în Iaşi, Neamţ, Covasna şi Harghita, pentru că, până la urmă o reţea creşte dacă ai calitate. Atunci când faci lucrurile bine, mai devreme sau mai târziu, binele se întorce“, a spus Dorian Lungu, fondatorul Gastro Local, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Primele puncte gastronomice Gastro Local din Vama Buzăului au fost înfiinţate în 2018, iar în prezent pe harta HoReCa a României au fost puse în trei ani 111 puncte gastronomice locale, arată datele de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Cele mai multe puncte gastronomice locale se află în judeţul Tulcea (32), urmat de judeţul Sibiu (15) şi judeţul Maramureş (10).
„Sunt puţine puncte gastronomice locale, fără doar şi poate. Pe lângă cele peste 100 de puncte gastronomice locale, sunt multe alte puncte în zona gri sau neagră.“
„Gastro Local vrea să scoată la suprafaţă aceste locuri şi să ofere calitate turiştilor sau celor care tranzitează o zonă şi vor să mănânce. Ne dorim să oferim o locaţie curată, care a fost avizată de Direcţia Sanitar Veterinară şi în spatele căreia stau oamenii care au urmat cursuri de igienă, ştiu să servească, au o un branding, o imagine corectă şi care îţi pun pe masă minimum 70% din produse din gospodăria proprie“, a explicat Lungu.
El consideră că este necesară expansiunea punctelor gastronomice locale, dar susţine că nu vede dezvoltarea unui punct gastronomic local în fiecare comuna din România. Mai întâi, a afirmat el, punctele gastronomice locale ar trebui să apară în zonele care sunt mai tranzitate de turişti. „Este greu de crezut că merge cineva doar pentru o experienţă culinară într-un loc în care nu ai absolut nimic turistic de văzut, cum este, de exemplu, în sudul Olteniei.“
Cu toate acestea, Dorian Lungu menţionează că sate apropiate de zone turistice atrag vizitatori doar pentru punctele gastronomice locale. „În localitatea Hărman, aflată în preajma Braşovului, poate că nu ai trece neapărat, dar dacă ştii că acolo este un punct gastronomic local, mergi să mănânci. De altfel, la Gastro Local, vizitatorii pot să vadă şi animalele din curte, iar cei care au copiii pot să se bucure de o duminică frumoasă acolo. În acest context, lucrurile se schimbă, pentru că te duci la Hărman pentru Gastro Local, nu neapărat pentru că ai ceva de vizitat în comuna respectivă. În esenţă, punctele gastronomice pot deveni un cârlig pentru comunitate, dacă lucrurile sunt făcute aşa cum trebuie“, a precizat Lungu.
El a subliniat că un punct gastronomic este despre o experienţă în sine, iar romanii din mediul rural au condiţii foarte bune comparativ cu cei din alte state din Europa pentru a primi turişti şi sunt multe zone cu un potenţial enorm, care ar trebui valorificat cât mai rapid, chiar şi în condiţiile actuale, cu plusurile şi minusurile infrastructurii.
„Trebuie să fim, totuşi, toleranţi şi să înţelegem că România este de numai 30 de ani într-o zonă în care businessurile se pot dezvolta liber şi să înţelegem că oamenii nu au avut de unde să înveţe înainte, pentru că multe zone au fost cooperativizate. Sunt unii care s-au întors din afară cu energie, know-how şi idei. Avem locuri valoroase şi anumite valori, pe care încă nu le punem în valoare“, a afirmat fondatorul Gastro Local.
De asemenea, el crede că punctele gastronomice locale pot devenii „restaurante“ în care să mănânce oamenii locului. Mai exact, el spune că dacă locuitorii din mediul urban ies în oraş la restaurant şi cei din mediul rural pot să meargă la un Gastro Local, de exemplu.
„De ce să iasă localnicii la restaurantul din oraş, aflat la 50 de km distanţă? Sau dacă le vine o rudă sau un prieten, de ce trebuie neapărat să mănânce cu el în bătătură? Înţeleg că era o ruşine pe vremuri să nu ai ce să îi pui pe masă omului când venea la tine, dar lucrurile se mai schimbă. Poate că ai stat şi ai muncit până seara şi nu ai făcut nimic de mâncare şi îţi vine ruda sau prietenul şi atunci poţi să mergi la un Gastro Local să mănânci ceva repede, pentru că ştii că cineva că mâncarea are un gust bun“, a mai spus Dorian Lungu.
