Am plătit rate mai mari pentru că nişte băieţi deştepţi din bănci s-ar fi înţeles între ei să crească ROBOR-ul. Asta suspectează Consiliul Concurenţei, care a făcut azi controale inopinate la 10 bănci. Investigaţia vizează un posibil cartel pentru fixarea dobânzilor. Dacă suspiciunile se confirmă, clienţii băncilor ar putea primi despăgubiri. Primele semne că ceva ar fi în neregulă au fost declaraţiile guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
„Ca să mă exprim mai bine, pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul”, spunea pe 9 august guvernatorul BNR.
La nici trei luni de la declaraţia lui Mugur Isărescu, Consiliul Concurenţei a descins la 10 bănci, cele mai importante din piaţă, care stabilesc valoarea ROBOR. Inspectorii au cerut acces în bazele de date. Suspectează că băncile s-au înţeleles să crească ratelor românilor. Cele 10 bănci vizate sunt: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, potrivit observatornews.ro.
Zece bănci s-ar fi înţeles să crească indicele ROBOR. Ratele multor români s-au dublat
„Sunt foarte multe lucruri care trebuie văzute cu atenţie. Şi anume condiţiile în care se fac aceste calcule, metodologia de calcul, dacă nu cumva este bazată pe o înţelegere de tip monopolist între bănci”, explică Mircea Coşea, profesor de economie. „Consiliul Concurenţei are şi face frecvent această atribuţie de a propune modificări legislative, normative la nivel de norme BNR, cum sunt cele care reglementează ROBOR”, a precizat Valentin Mircea, fost vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.
În ultimul an, ratele multor români s-au dublat din cauza ROBOR, care a depăşit cu mult dobânda de referinţă stabilită de banca centrală. Asta deşi cei doi indici ar trebui corelaţi.
„Băncile au sărit calul”. Explicaţiile specialiştilor
După ce Isărescu a declarat că băncile exagerează, timp de două luni indicele ROBOR a stat sub 8%.
„Asta este o dovadă că s-ar putea să existe anumite înţelegeri. Arată că există şi mult subiectivism. Sau o lipsă de corectitudine metodologică”, este de părere Mircea Coşea, profesor de economie.
Există şi explicaţii mai cinice. Prin majorarea dobânzilor, băncile nu ar fi făcut decât să se apere de riscuri.
„Dacă băncile sar calul, asta nu este o încălcare a concurenţei. Băncile pot să sară calul pentru că aşa este piaţa. Eu nu văd nicio posibilitate de a frauda acest sistem”, susţine Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
„Consiliul Concurenţei poate la finalul investigaţiei să constate existenţa unei înţelegeri anticoncurenţiale, a unui cartel între cei investigaţi, caz în care sunt amenzi stabilite ca procente din cifra de afaceri a celor investigaţi, deci amenzi mari”, declară Valentin Mircea, fost vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.
O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au „atacat leul”. Două bănci au fost amendate, dar decizia a fost atacată şi uneia i s-a anulat sancţiunea, în timp ce pentru cealaltă s-a redus la jumătate.
