Așa putem categorisi atitudinea Ministerului Justiției despre cifrele ridicole privind confiscarea extinsă. Concret, confiscările extinse (adică bunurile ascunse la prietenii și rudele infractorilor sechestrate pentru plata prejudiciilor) reprezintă doar 0,6% din totalul confiscărilor gestionate de ANABI (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate).
În intenția de a crește aceste cifre, am dorit să discut cu reprezentații ANABI despre o posibilă îmbunătățire a cadrului legislativ.
Ce propun eu? Eu propun ca activitatea de confiscare extinsă să poată fi exercitată și după condamnarea infractorilor, nu doar în timpul dosarului penal, unde și procurorii și judecătorii au de soluționat în primul rând latura penală – dovedirea faptei și a vinovăției, și doar tangențial confiscarea extinsă. Într-un dosar complicat, pur și simplu magistrații nu au suficiente resurse pentru a lua urma bunurilor ascunse de infractori. De aceea propun preluarea modelului din Luxemburg, unde confiscarea extinsă se poate face după condamnarea definitivă a infractorilor.
Din păcate, ANABI a refuzat o discuție pe această temă, și a trimis cererea mea către Ministerul Justiției, care spune că nu ar fi nevoie de nicio schimbare, pentru că tocmai au promovat legea 230/2022. Or, această lege nu schimbă mare lucru, ci doar cosmetizează competențele ANABI, dă posibilitatea acordării de bonusuri pentru rezultate excepționale ale inspectorilor (lucru cu care sunt de acord), și dispune ca jumătate din sumele confiscate să se ducă spre un program de prevenire a criminalității, care să cuprindă educație juridică, asistența victimelor dar și consolidarea capacității administrative. Adică un fel de ghiveci cu de toate.
Dar, atenție! Această lege mai face un lucru: Dă posibilitatea persoanelor condamnate penal să fie inspectori ai ANABI. E drept, rămân interdicțiile generale prevăzute de Codul Administrativ, dar oricum se relaxează condițiile de accedere în aceste funcții.
Bineînțeles, vorbim despre același Minister al Justiției care prin propunerile privind legile justiției ne întoarce în anii 2017-2018 (era Dragnea), și riscă să pericliteze ridicarea MCV-ului pe justiție, precum și intrarea în Schengen. Vorbim despre același Minister de Justiție care a așteptat scrisori de protest de la mii de oameni indignați de modificarea legii avertizorilor de integritate pentru a sugera revenirea la o formă acceptabilă.
În concluzie, când o să vă mai întrebați de ce infractorii râd cu buzunarele pline în timp ce guvernul spune că nu are bani de pensii sau trebuie, din nou, să crească taxele, să vă aduceți aminte și de acest aspect.
