12 rute turistice alese de Guvernul României vor fi promovate cu 10 milioane de euro, bani din
PNRR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a scos la licitație în SICAP un contract de 50
de milioane de lei pentru servicii de promovare pentru cele 12 rute turistice din România. Rutele
au fost stabilite în baza solicitărilor primite din partea unităților administrativ teritoriale din țară.
Pentru UAT Făgăraș acest gen de finanțare n-a avut nicio importanță, deși în Primăria Făgăraș a
fost înființat un serviciu special destinat ,,marilor proiecte europene“. Sunt angajați aici mulți
funcționari, plătiți generos, se zice ,,specialiști“, dar care au ignorat pur și simplu programul MIPE
privind rutele turistice și culturale promovate prin PNRR.
Cu toate că, în urmă cu o lună s-a supus aprobării Legislativului local un proiect de hotărâre prin care se vrea ca Făgărașul să devină oraș turistic. Dar ca multe alte proiecte, și acesta va avea ca substrat plata de studii fără număr și noimă care golesc bugetul urbei îndreptându-se spre firmele de casă ale aleșilor locali.
Din județul Brașov puține obiective se află pe lista de promovare. În cadrul rutei cetăților se
află Cetatea Brașovului și Cetatea Feldioarei. Se regăsește județul Brașov în Ruta gastronomiei
tradiționale, dar și în Ruta bisericilor fortificate prin bisericile de la Cristian și Hărman. Biserica de
la Cârța va fi promovată în cadrul acestei rute. Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus este
inclus în Ruta castelelor. Ruta gospodăriilor tradiționale a cuprins și gospodăriile din Arpașu de
Jos și de la Prejmer.
Rutele alese
Ruta castelelor – aproximativ 30 de obiective;
Ruta curiilor din Transilvania – aproximativ 25 de obiective;
Ruta culelor – aproximativ 15 obiective;
Traseul gastronomiei tradiționale românești – aproximativ 30 de obiective;
Ruta bisericilor fortificate – aproximativ 20 de obiective;
Ruta bisericilor de lemn – aproximativ 30 de obiective;
Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – aproximativ 30 de obiective;
Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – aproximativ 20 de obiective;
Ruta castrelor romane – aproximativ 20 de obiective;
Ruta cetăților – aproximativ 30 de obiective;
Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – aproximativ 36 de obiective;Ruta satelor cu arhitectură tradițională – aproximativ 20 de obiective.
În total, rutele alese conțin 306 obiective, care reprezintă practic acum prioritățile turistice ale
României, iar toată această platformă de promovare poartă numele de “România atractivă”,
marcă ce urmează să fie și înregistrată la OSIM. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență,
aprobat în 27 septembrie 2021 de către Comisia Europeană și în 3 noiembrie de către Consiliul
Uniunii Europene prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului
Național de Redresare și Reziliență al României, a fost asumată realizarea Investiției 1 –
Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, în cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură.
Promovarea se face atât online cât și offline, în țară dar și peste hotare, și include și servicii de
creație video, pe lângă realizarea de fotografii sugestive. Întreg contractul se întinde pe 45 de luni,
ofertele se deschid în 16 septembrie.
Ce presupun investițiile
,,Restaurarea clădirilor, crearea, acolo unde este necesar, a unui drum de acces, primirea vizitatorilor. Amenajarea drumurilor de acces reprezintă lucrări minime de intervenție care permit cel puțin accesul pietonilor. Nu se includ lucrări de asfaltare. Proiectele selectate ar trebui să aibă cel puțin studiile de prefezabilitate finalizate, precum și studiul de fezabilitate și toate documentele relevante finalizate înainte de semnarea contractelor de execuție. Contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării“ se explică în metodologie.
Muzee și memoriale
Pentru lanțul de muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor, contractele vor include
lucrări de restaurare a clădirilor, centre pentru vizitatori și digitalizare. Muzeul Rezistenței
Anticomuniste din Țara Făgărașului nu a fost cuprins, așa cum arată lista dată publicității de
Guvern. Au fost incluse la finanțare următoarele muzee și memoriale:
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, București;
Memorialul Revoluției Decembrie 1989, Timișoara;
Memorialul Victimelor, Sighet;
Închisoarea tăcerii, Râmnicu Sărat;
Memorialul strămutării forțate a persoanelor și al industrializării, Satu Mare;
Muzeul Ororilor Comunismului, Sfântu Gheorghe;
Muzeul Fotografiei și tehnicii foto, Târgu Mureș (care prezintă în format digital toate arhivele disponibile, inclusiv pe cele legate de conflicte și regimurile totalitare);
Muzeul identităților transilvănene (Mutra).
Făgărașul ignoră ororile comunismului petrecute în zonă
Dacă orașul Sfântul Gheorghe a reușit să fie inclus în lista obiectivelor finanțate prin PNRR cu un
Muzeu al Ororilor Comunismului, Făgărașul n-a fost interesat. Cu toate că se vrea a fi un centru
cultural pentru toată Țara Făgărașului. Cetatea Făgărașului ar fi locul cel mai potrivit pentru a
găzdui un Muzeu al Rezistenței Anticomuniste. Și asta întrucât Cetatea Făgărașului ascunde multă
suferință în spatele zidurilor. Atunci când castelul a fost transformat în închisoare de comuniști în anii 1950, aici au fost aduși cei mai duri călăi. Majoritatea localnicilor nici nu știu că în castelul
medieval de la Făgăraș unde a trăit Doamna Stanca sau unde a funcționat Dieta Transilvaniei, a
existat una dintre cele mai grele penitenciare comuniste. Turnul Tomory sau Sala Dietei au ajuns
spații ale suferinței, iar subsolurile, celule de tortură și de moarte. Șeful penitenciarului de la
Făgăraș, Lazăr Tibor, era un om sadic, iar Refic Fizula, ofițerul politic, un ins care trăia pentru
violență. Călăii din penitenciarul Făgăraș se fac responsabili de aplicarea unui regim dur de
detenție ce a dus la decesul multor deținuți politici. Cauzele deceselor indicate în actele de
moarte dovedesc că regimul de detenție, alimentația și îngrijirea medicală au fost gândite în
scopul eliminării fizice a deținuților: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia
membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză. A funcționat acest peniteciar până în 1960.
Penitenciarul Făgăraș a fost încadrat alături de alte penitenciare, ca Târgșor, Mislea, Pitești,
Mărgineni, la un grad sporit de periculozitate. Conform registrelor actelor de deces cercetate de
istoricul Ioan Ciupea, în închisoarea Făgăraș au fost înregistrate 166 de decese, care au survenit,
pe ani, astfel: 1950 – 1, 1951 – 12, 1952 – 27, 1953 – 16, 1954 – 12, 1955 – 2, 1956 – 1, 1957 – 15,
1958 – 14, 1959 – 58, 1960 – 7. În penitenciarul din Cetatea Făgărașului au decedat și 5 generali.
Astăzi nu se mai cunosc urmele fostului penitenciar, lucrările de restaurare din anii 70
îndepărtându-le până la ultima. Un muzeu organizat într-unul din turnurile castelului ar putea
reda această parte întunecată a istoriei contemporane a orașului, dar și a Țării Făgărașului unde
s-a înregistrat cea mai lungă și dură rezistență anticomunistă, cu mii de victime în rândul
localnicilor, notează monitorfg.ro.
