Sute de români trebuie să returneze banii primiți de la Stat ca ajutoare în perioada pandemiei. Beneficiarii au cerut sumele fără să fie eligibili și Statul a dat banii fără să verifice, având acum de recuperat milioane de lei

• Sute de beneficiari au primit bani, fără să fie îndreptățiți, ca urmare a solicitărilor realizate pe baza ordonanțelor de guvern cu măsuri pentru protejarea populației și a firmelor, a salariaților și a angajatorilor în timpul pandemiei COVID-19, arată datele transmise pentru Economedia de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).
• Acum, aceștia trebuie să îi returneze.
• Statul a dat mai întâi banii și abia apoi a făcut investigații pentru a vedea dacă aceștia erau cuveniți, drept pentru care acum are de recuperat milioane de lei.
• Unii dintre beneficiari au realizat venituri în perioada în care au declarat că au activitatea suspendată, au declarat în fals că îndeplinesc condițiile de eligibilitate sau au întocmit în mod fictiv contracte antedatate, au descoperit mai târziu autoritățile. Alții se declară de bună credință și spun că au fost încurcați de cadrul legal.
• Reprezentanții guvernului țin să menționeze că aceste sume reprezintă procente nesemnificative din totalul plăților realizate.
• Câte „plăți necuvenite” s-au făcut și cum s-a ajuns la astfel de situații?

„Statul mă pune să returnez un ajutor pe care l-am primit în pandemie”, spune pentru Economedia și G4Media un cetățean activ în domeniul spectacolelor, în Nord-Vestul țării. Mai precis, omul are de returnat peste 6.000 de lei, reprezentând plăți necuvenite, conform informării pe care a primit-o de la stat. A făcut și contestație, dar aceasta i-a fost respinsă. Explicația pentru situație: statul a dat ajutorul o dată prin OUG 30/2020, după care s-a emis o a doua ordonanță – OUG 132/2020, iar verificările Curții de Conturi au arătat că cei care au primit ajutorul doar prin cea de-a doua ordonanță, OUG 132/2020, trebuie să îl dea înapoi, pentru că ar fi trebuit să aplice și la prima ordonanță care stabilea acest ajutor.

Beneficiarul se plânge că nu i-a explicat nimeni acest lucru și că acum are de returnat statului peste 6.000 de lei.

Menționăm totuși că OUG 132 prevede această condiție și ea se poate regăsi în textul de lege:

„În cazul reducerii timpului de muncă şi/ sau a veniturilor realizate, determinată de situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), pe perioada stabilită potrivit aceluiaşi alineat, beneficiază, la cerere, în baza declaraţiei pe propria răspundere, de o indemnizaţie lunară în cuantum de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021 persoanele care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. XV alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare”.

Citește și:

Ministrul Muncii, despre creşterea pensiilor: De la 1 ianuarie avem o majorare a pensiilor tuturor românilor cu 13,8%

---

Românii, pe primul loc în UE la numărul de ore lucrate în 2022 /  Cel mai puțin lucrează cei din Ţările de Jos, Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria şi Germania

---

Un bucureștean a comandat mâncare de 27.000 de euro prin Glovo, iar un constănțean a făcut anul acesta 1.340 de comenzi la același livrator. Burgerii, shaormele și pizza sunt în topul preferințelor

Cazul face referire la Ordonanța 30/2020 modificată prin Ordonanța 32/2020, prin care au fost luate câteva măsuri în sprijinul angajatorilor și salariaților, în contextul pandemiei.

Acesta este doar unul din exemple, fiindcă sute de persoane și companii au primit decizii de returnare, conform informațiilor Economedia și G4Media. Am vrut să vedem care este situația la nivel național, câte plăți necuvenite s-au făcut și cum s-a ajuns la astfel de situații.

Cifrele. Care este situația plăților necuvenite?

De la începutul pandemiei, statul a anunțat câteva măsuri de sprijin pentru populație, în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, în vreme de măsuri anti-COVID-19. Inclusiv „șomaj tehnic” sau indemnizații pentru părinții cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor.

Oamenii au aplicat pentru indemnizații, statul a dat bani, ulterior au fost făcute verificări și s-au stabilit „plățile necuvenite”.

Din situația centralizată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, la nivel național, rezultă plăți necuvenite în sold la 30 iunie, în valoare de 6.930.868 lei pentru 827 de beneficiari, care au aplicat pentru a obține indemnizația prevăzută de OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și OUG nr. 2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

De asemenea, au fost înregistrate plăți necuvenite în valoare de 590.749 lei pentru 69 de beneficiari, care au aplicat pentru a beneficia de drepturile prevăzute în OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, arată datele transmise de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Cele mai frecvente motive pentru care s-au constituit debite, potrivit MMSS:

• cererea din partea aceluiași solicitant a indemnizației sprijin COVID-2019, concomitent, în mai multe agenții teritoriale;
• solicitantul a obținut în luna respectivă venituri din desfășurarea profesiei, dar și din alte surse, care nu au fost cuprinse în declarația pe propria răspundere;
• persoanele fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale, solicitante, s-au înmatriculat la Registrul Comerțului, la o dată ulterioară perioadei pentru care au primit indemnizația sau erau înmatriculate la Registrul Comerțului, pe raza unui alt județ, decât acela de unde s-a efectuat plata;
• solicitanții nu au beneficiat anterior de prevederile OUG 30/2020, condiție de eligibilitate pentru a beneficia de prevederile OUG 132/2020, privind reducerea activității;
• au realizat venituri în perioada în care au declarat că au activitatea suspendată;
• au declarat în fals că îndeplinesc condițiile de eligibilitate;
• au întocmit în mod fictiv contracte antedatate;
• au întocmit în fals contracte, acestea fiind anulate de instanță.

De ce s-au făcut plățile?

I-am întrebat pe reprezentanții guvernului de ce statul a făcut aceste plăți, în condițiile în care, ulterior, s-a stabilit că beneficiarii nu erau, de fapt, îndreptățiți să le primească.

„În contextul pandemiei de Covid-19 s-a acționat cu maximă urgență pentru implementarea măsurilor de sprijin financiar imediat, acordat populației în vederea diminuării efectelor negative din punct de vedere social. Așadar, conform legii, drepturile au fost acordate în baza documentelor depuse de solicitant pe platformă, care a completat și a depus și o declarație pe propria răspundere în ceea ce privește nivelul veniturilor realizate. Potrivit legislației, decontarea către beneficiarii acestor măsuri de sprijin s-a efectuat în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii și a declarației pe propria răspundere, ulterior efectuându-se verificări, prin funcționarii agențiilor teritoriale sau în urma auditului Camerei de Conturi, în ceea ce privește veridicitatea datelor înscrise în declarația pe propria răspundere”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, la solicitarea Economedia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, suma totală stabilită ca reprezentând „plăți necuvenite”, făcute ca urmare a solicitărilor pe baza actelor normative adoptate privind măsurile pentru protejarea populației/a firmelor (măsuri de sprijin destinate salariaților și angajaților) în timpul pandemiei COVID-19, este de 3,1 milioane de lei, reprezentând 0,038% din totalul plăților efectuate.

În perioada stării de urgență/alertă, ANOFM a efectuat plăți în baza actelor normative menționate anterior în cuantum de peste 8,20 miliarde de lei, mai arată datele MMSS.

ANOFM, prin instituțiile subordonate, respectiv agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă – București, a emis decizii de restituire pentru 1.575 de beneficiari – persoane juridice.

Principalele motive pentru care s-au emis decizii de restituire a unor sume primite necuvenit de către beneficiarii actelor normative adoptate privind măsurile pentru protejarea populației/a firmelor (măsuri de sprijin destinate salariaților și angajaților) în timpul pandemiei COVID-19 sunt următoarele:

• persoanele pentru care angajatorii solicitau acordarea sumelor prevăzute de actele normative care reglementau sprijinul financiar sub formă de indemnizație pentru “șomaj tehnic” nu figurau în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (D112) și nici cu contracte individuale de muncă în Registrul general de evidență a salariaților;
• persoanele pentru care angajatorii solicitau acordarea sumelor prevăzute de actele normative care reglementau sprijinul financiar sub formă de indemnizație pentru “șomaj tehnic” nu figurau cu contracte de muncă suspendate în registrul general de evidență a salariaților (modificările contractelor de muncă nu au fost operate în registrul general de evidență a salariaților de către angajatori);
• în documentele transmise de către angajatori prin care se solicitau indemnizațiile pentru “șomajul tehnic”  pentru angajații ale căror contracte de muncă erau suspendate conform art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, existau neconcordanțe între sumele solicitate și sumele cuvenite în conformitate cu salariul de bază declarat în registrul general de evidență a salariaților (conform datelor extrase din baza de date furnizată de Inspecția Muncii);
• au fost situații în care persoanele pentru care s-au solicitat indemnizațiile pentru „șomaj tehnic” figurau în aceeași perioadă în declarația D112 cu venituri salariale din contracte individuale de muncă cu normă întreagă și la alți angajatori, pentru un număr de ore reprezentând zile lucrătoare aferente unei luni complete;
• pentru măsurile care au prevăzut acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate, prin documentele transmise de angajatori cuantumul sumelor solicitate au reprezentat mai mult de 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate de către salariați conform declarației D112 (OUG nr. 132/2020 și OUG nr. 92/2020);
• au încetat contractele individuale de muncă anterior termenelor prevăzute de legislație (în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 alin. (1) lit. d) şi e) şi art. 65 din Codul Muncii  – Legea nr. 53/2003);

Conform prevederilor art. I din OUG nr. 92/2020, începând cu data de 1 iunie 2020, angajatorii ai căror angajaţi au beneficiat de prevederile art. XI alin. (1) din OUG nr. 30/2020, precum şi angajatorii ai căror angajaţi au avut contractele individuale de muncă suspendate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, şi nu au beneficiat de prevederile art. XI din OUG nr. 30/2020, în perioada stării de urgenţă sau alertă, au beneficiat, pentru o perioadă de trei luni, de decontarea unei părţi din salariu, suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 41,5% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Angajatorii aveau obligaţia menţinerii raporturilor de muncă până la data de 31 decembrie 2020, cu excepţia lucrătorilor sezonieri. Obligaţia nu s-a aplicat în cazul în care încetarea contractului de muncă a intervenit din motive neimputabile angajatorului.

• indemnizația aferentă părinților cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, a fost acordată în condițiile în care celălalt părinte nu a realizat venituri declarate de angajatori, din contracte individuale de muncă și nici nu a figurat cu contracte individuale de muncă active în aceeași perioadă sau în condițiile în care persoanele în cauză aveau raporturi de muncă suspendate și nu aveau dreptul la această indemnizație.
• în condițiile în care celălalt părinte era în concediul prevăzut la art. 2 alin. (1) sau art. 11 alin. (2) ori art. 31 alin. (1) din OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011.

Ministerul Muncii vine cu o serie de explicații pentru identificarea ulterioară a unor sume deja acordate, dar care nu ar fi trebuit transmise.

„Având în vedere volumul foarte mare de activități suplimentare pe care agențiile pentru ocuparea forței de muncă le-a îndeplinit în perioada pandemiei, termenul foarte redus de răspuns la solicitările angajatorilor de plată ale diferitelor indemnizații sau decontări de sume, coroborat cu erorile angajatorilor de completare ale documentelor transmise la ANOFM, nerespectarea de către angajatori a termenelor de operare în REVISAL a modificărilor contractelor de muncă sau declarații neconforme cu realitatea ale angajaților/angajatorilor, au condus la identificarea ulterioară a sumelor acordate necuvenit. Precizăm că majoritatea aspectelor în baza cărora s-a constatat efectuarea plăților necuvenite nu puteau fi identificate în timp real, prioritatea fiind acordarea cât mai rapidă a sumelor solicitate de către angajatori”, au mai precizat reprezentanții Ministerului Muncii, pentru Economedia.

Pentru perioada stării de urgență, Curtea de Conturi a României a stabilit faptul că prejudiciile totale identificate, provenind din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată, reprezintă circa 0,05% din totalul plăților.

În contextul acordării unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, cele mai mari sume de recuperat se regăsesc în județele Suceava, Constanța, Cluj, București, Argeș, Arad, Bistrița, Iași, Maramureș, Prahova.

Suma totală stabilită de către agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, făcută ca urmare a solicitărilor în baza OUG nr. 132/2020, este de 139.027,21 lei, notează economedia.ro.