Europa nu este pregătită pentru căldura extremă pe care o trăiește în acest iulie infernal. Acest lucru rezultă din numărul deceselor cauzat de valul de căldură de până acum, cu peste 2.000 de persoane despre care se știe că au murit în Spania și Portugalia, un număr estimat să crească atunci când datele vor fi publicate în Franța, Regatul Unit, Belgia și Țările de Jos și din toată Europa Centrală și de Est, unde căldura a persistat în acest weekend.
Europa, nepregătită pentru căldura extremă
Incendiile masive care s-au răspândit în Franța, Spania, Grecia și Portugalia săptămâna trecută au arătat că Europa nu este pregătită pentru aceste situații, deoarece în loc să desfășoare avioane suplimentare de stingere a incendiilor, Uniunea Europeană abia era în discuții pentru achiziționarea acestora.
De asemenea, se poate vedea în impactul pe care valul de căldură l-a avut asupra economiei cu energia, transportul și infrastructura tehnologică care se luptă să funcționeze la temperaturi care depășesc pragul de 40 de grade Celsius. Răspunsul și măsurile de precauție pe care guvernele le iau – sau nu le iau – la căldura extremă pot determina numărul deceselor și nivelul de perturbare a societății și a economiei.
„Într-adevăr, așa ne descurcăm. Acele sute de vieți pierdute în timpul valurilor de căldură sunt toate vieți irosite”, a spus Maarten van Aalst, director al Centrului pentru climă al Crucii Roșii și membru al consiliului consultativ științific al UE pentru schimbările climatice.
Ce fac guvernele europene
Pe măsură ce temperaturile au doborât recorduri pe tot continentul, inclusiv în Marea Britanie, climatologii au avertizat că acesta nu a fost un incident ciudat: căldura extremă se va întoarce din ce în ce mai frecvent din cauza schimbărilor climatice.
La cel mai înalt nivel, guvernele europene nu reușesc să planifice în mod adecvat măsuri pentru o planetă mai fierbinte. Toate țările UE au elaborat planuri naționale privind modul în care vor face față schimbărilor climatice, dar ele sunt puțin elaborate sau slab finanțate. Conform legislației UE, fiecare țără membră trebuie să raporteze cât cheltuiește pentru așa-numita „adaptare la climă”, în total și pe sector, dar 20 din cele 27 de state fie nu oferă detalii despre planurile lor de cheltuieli, fie acestea sunt limitate, potrivit Politico.
Răspuns în caz de dezastru
Căldura este cel mai mare dezastru natural din Europa. În ultimele patru decenii, între 76.000 și 128.000 de oameni au murit din cauza temperaturilor extreme, arată datele SEE. Dar cel mai mare număr de decese legat de căldură din ultimele decenii a fost înregistrat în Germania, evidențiind rolul jucat de politicile locale și nivelurile de pregătire, potrivit impact.ro.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, mai puțin de jumătate din cele 27 de țări ale UE au planuri de acțiune pentru a gestiona efectele căldurii extreme asupra sănătății, iar dintre cele care o fac, mai mult de jumătate sunt insuficient finanțate.
„Discrepanța dintre nivelul de pericol și ritmul de acțiune este scandaloasă. Nu știm când urmează următoarea situație periculoasă și nu suntem pregătiți”, a declarat Martin Herrmann, medic din Munchen și președinte al Alianței Germane pentru Protecția Climei și Sănătate, o rețea de lucrători din domeniul sănătății.
Unele țări au început să ia măsuri după un val de căldură mortal din 2003. Franța a adoptat așa-numitul „plan de caniculă” pentru a alerta și proteja mai bine rezidenții, multe dintre autoritățile municipale au înregistrat cei mai vulnerabili cetățeni, astfel încât aceștia să poată primi sfaturi de sănătate atunci când se apropie un val de căldură.
În schimb, Germania nu este pregătită să lupte împotriva incendiilor forestiere la ritmul și amploarea la care acestea cuprind acum vaste zone de pământ. Numai în statul Renania de Nord-Westfalia, 11 incendii au izbucnit în patru zile. Dar spre deosebire de Germania, autoritățile din Grecia au desfășurat săptămâna aceasta 15 avioane pentru a lupta împotriva flăcărilor în regiunea Atena în 26 de minute de la reperarea incendiului.
Lovitură economică
În multe părți ale Europei, valul de căldură a arătat că infrastructura critică a eșuat la temperaturi în creștere. La Londra, aeroportul Luton a suspendat zborurile după ce căldura a deteriorat pista, în timp ce o mare parte din sistemul feroviar al Regatului Unit a fost oprit, iar în Amsterdam autoritățile au pulverizat cu apă pe poduri pentru a le menține funcționale.
În Italia, autostrăzile și liniile feroviare care leagă Trieste de restul țării au fost închise, deoarece incendiile de vegetație au cuprins zona, în timp ce în Franța și Belgia, centralele nucleare au fost oprite sau au fost redus operațiunile, deoarece apa de răcire a devenit prea caldă.
Nici măcar spațiul cibernetic nu este imun la căldură. Centrele de date din Europa, care alimentează tot felul de activități zilnice web, sunt greu de păstrat reci. Acesta este unul dintre motivele pentru care centrele de date ale unora dintre cele mai mari companii de tehnologie au fost amplasate în climele nordice și mai ales lângă surse de apă care pot fi folosite pentru a răci serverele.
