Lupta împotriva cancerului, atât la nivel european, cât și național, beneficiază de instrumente financiare fără precedent. Cele trei instrumente europene (Planul European de Combatere a Cancerului, Misiunea pentru Cancer din cadrul Orizont Europa și programul EU4Health) finanțează în mod direct acțiunile în oncologie. La nivel național vor exista sume importante de bani alocate oncologiei prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Programul Operațional Sănătate (POS), gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Unitățile medicale (atât cele oncologice, cât și spitalele județene) vor putea accesa fonduri semnificative prin intermediul proiectelor depuse, au explicat participanții la dezbaterea „Oportunități de finanțare pentru investiții în oncologie”, organizată, în cadrul proiectului „Împreună Învingem Cancerul”, de revista Politici de Sănătate cu sprijinul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). La eveniment au participat medici specialiști în oncologie medicală și hematologie, manageri și directori medicali ai institutelor de oncologie și ai spitalelor județene, precum și reprezentanți ai consiliilor județene, potențiali beneficiari.
Instrumente europene de finanțare
Cercetarea, inovarea, tehnologia și controlul cancerului sunt finanțate prin programul Orizont Europa și Misiunea pentru Cancer, dar și prin Europa Digitală, Instrumentul Euratom sau instrumentul de finanțare interregională a investițiilor în inovare (Interregional Innovation Investments funding instrument), notează hotnews.ro.
Potrivit europarlamentarului Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru Industrie, cercetare și energie (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva cancerului, în momentul de față există cinci linii de finanțare deschise cu termen final pe 7 septembrie.
„HORIZON-MISS-2022-CANCER-01-03 (Pragmatic clinical trials to optimise treatments for patients with refractory cancers) este o cercetare focusată pe alegerea pragmatică a studiilor clinice în tratarea pacienților cu orice tip de cancer refractar, la orice vârsta și în orice stadiu. HORIZON-MISS-2022-CANCER-01-04 (Towards the creation of a European Cancer Patient Digital Centre) are ca scop crearea Platformei digitale a unui Centru european digital pentru cancer la care să aibă acces atât pacienții, cât și cercetătorii și medicii. HORIZON-MISS-2022-CANCER-01-02 (Strengthening research capacities of Comprehensive Cancer Infrastructures) este o cercetare referitoare la infrastructuri existente sau necesare, naționale sau regionale care oferă resurse și servicii pentru a sprijini, a îmbunătăți și a integra îngrijirea cancerului, cercetarea, formarea profesioniștilor din domeniul îngrijirii și educația pentru pacienții cu cancer, supraviețuitorii și familiile/îngrijitorii. Prin linia de finanțare HORIZON-MISS-2022-CANCER-01-05 (Establishing of national cancer mission hubs and creation of network to support the Mission on Cancer), în fiecare stat membru și în fiecare țară asociată va fi înființat un hub național al misiunii pentru cancer care va functiona pe toata durata Misiunii, cu o primă fază de implementare de trei ani. Cea de- a 5-a linie – HORIZON-MISS-2022-CANCER-01-01 (Improving and upscaling primary prevention of cancer through implementation research) va finanța cercetări care vor identifica și aborda barierele ce împiedică adoptarea și implementarea programelor de prevenție efectivă. De asemenea, programele de prevenire primară a cancerului ar trebui adaptate nevoilor particulare ale populațiilor țintă, ținând cont de condițiile socio-economice, culturale și geografice. Instrumentele digitale și seturile de date pot fi parte integrantă a proiectului”, a explicat europarlamentarul român.
Programul de sănătate EU4Health poate finanța acțiuni ce implementează politici europene existente sau acțiuni ce pregătesc, împreună cu statele membre, lansarea de noi inițiative. EU4Health include și sprijinirea acțiunilor de îmbunătățire a supravegherii, diagnosticării și tratamentului bolilor transmisibile și netransmisibile, în special a cancerului și a cancerului pediatric. Programul permite finanțarea de acțiuni specifice în lupta împotriva cancerului, mai ales a acțiunilor incluse în Planul european de combatere a cancerului lansat în 2021, dar și a unor acțiuni propuse de statele membre, conform celor agreate în regulamentul UE pentru Sănătate. Bugetul EU4Health pentru perioada 2021-2027 este de 5,3 miliarde de euro, iar programul de lucru 2022 are alocate 835,3 milioane de euro (din care 17,6% pentru cancer).
Toate apelurile pentru programul Eu4Health 2021 au fost publicate. Dintre cele relevante pentru lupta împotriva cancerului, vor fi deschise în toamna acestui an două apeluri competitive sub programul anual 2022. Unul este destinat acțiunilor pentru prevenirea cancerului și altor boli netransmisibile, cu un buget de 11 milioane euro, iar altul este pentru finanțarea etapei a doua a programului de instruire între specialități, cu un buget de 7 milioane euro.
Parteneriat public-privat
INNOVATIVE HEALTH INITIATIVE (IHI) este o inițiativă europeană focalizată pe proiecte de cercetare, cancerul ocupând o parte importantă. Este cel mai mare parteneriat public-privat între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și industriile farmaceutică și de biotehnologii inovatoare și, de asemenea, este continuatorul programului Innovative Medicines Initiative. Partenerii sunt COCIR – asociație internațională focalizată pe imagistică și radioterapie, EFPIA (inclusiv Vaccines Europe), EuropaBio, MedTech, specializate pe biotehnologie și echipamente medicale.
„Pentru perioada 2021-2027, această inițiativă are un buget de 2,4 miliarde de euro repartizate astfel: o finanțare de 1,3 miliarde de euro din partea Comisiei Europene prin programul Orizont Europa, un miliard de la partenerii mari din industria farmaceutică și 200 milioane de euro de la alți parteneri. În rândul membrilor desemnați de statele membre IHI, România este reprezentată de dr. Ștefan Busnatu, consilier al ministrului Sănătății și prodecan al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila București”, a afirmat dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe în cadrul ARPIM.
Dintre proiectele în curs, care au fost lansate pe data de 28 iunie 2022 și au termen limită de depunere 20 septembrie a.c, două se referă strict la cancer (imagistică, tratament și oncologie personalizată) și dispun de o finanțare totală de 80 milioane euro.
Programul Operațional de Sănătate, depus în varianta finală la Comisia Europeană
Programul Operațional de Sănătate (POS) a fost deja depus la Comisia Europeană. Programul este aliniat inițiativelor europene de elaborare a Planului European de Combatere a Cancerului și încorporează acum, pe domeniile pe care le finanțează, întreg lanțul de servicii, de la măsuri de prevenție, diagnostic și tratament până la partea de paliație. O prioritate, dar și o condiție obligatorie a POS, a reprezentat-o integrarea serviciilor medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de un parcurs continuu, nefragmentat, pe toată durata procesului medical.
„Pentru diagnostic și tratament, Programul va aloca sume considerabile pentru investițiile în infrastructură și dotări, dar și măsuri de tip FSE+. În prioritatea 1 avem investiții în infrastructura publică a unităților sanitare, dar doar a celor care desfășoară activități medicale de tip ambulatoriu. Aici vor fi unitățile sanitare care vor implementa programul de screening populațional. Va exista o alocare substanțială, de aproximativ 200 milioane de euro (alocare de tip apel de proiecte cu o competiție între potențialii beneficiari). La prioritatea 2 sunt finanțări pentru domeniul de paliație – masterplanurile regionale de servicii medicale ar trebui să evidențieze exact județele unde nu există un astfel de centru, iar Programul de Sănătate trebuie să direcționeze finanțarea cu precădere către acestea. Finanțarea este de aproximativ 40-50 milioane de euro. În prioritatea 3, pe partea de FEDR, sunt prevăzute investiții în centrele regionale de genetică și în laboratoarele de anatomie patologică. Pe partea de măsuri soft FSE+ vor continua programele de screening populațional, finanțate până acum la nivel de proiecte-pilot prin Programul Operațional Capital Uman (programul de screening pentru cancer de col uterin, cancer mamar și cancer colorectal”, a explicat Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
PNRR – 2,5 miliarde de euro pentru resurse umane, infrastructură și îmbunătățirea serviciilor medicale
Datele ne arată că aproximativ 40% din cancere pot fi prevenite, iar în acest sens este esențial screeningul și accesul la un diagnostic precoce. „Pentru acestea e nevoie de o infrastructură în care să se desfășoare toate aceste ample acțiuni. Tocmai aici ne va ajuta PNRR, care va veni cu o importantă contribuție la dezvoltarea infrastructurii, atât spitalicești, cât și la nivel de medicină primară. Vor exista investiții importante în sectorul prespitalicesc – vom avea posibilitatea de a dota peste 3000 de cabinete de medicină de familie. Există și numeroase acțiuni legate de screening, caravane mobile, centre comunitare, toate acestea creând condițiile necesare pentru a implementa ample activități de prevenire și diagnostic precoce a cât mai multor cancere”, a afirmat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
În fiecare jalon al Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) există obiective de investiții dedicate, într-o oarecare măsură, și pacienților oncologici. PNRR este un program complex, care își propune să atingă atât segmentul resurselor umane, cel al mecanismelor de finanțare, a serviciilor de sănătate, cât și segmentul investițiilor în infrastructura de sănătate și dotarea cu echipamente a segmentelor prespitalicești și spitalicești, în valoare totală de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
„PNRR este structurat în două mari componente: Reforme și Investiții. Capitolul de reforme este compus din Reforma I, care se referă la dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, noi mecanisme de plată a serviciilor etc. Reforma II își propune dezvoltarea unei noi agenții pentru infrastructura de sănătate (ANDIS), care va monitoriza și va implementa spitalele regionale în prima fază și, ulterior, alte zone de infrastructură sanitară. Reforma III are ca obiectiv dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate. Investițiile în sănătate cuprind atât zona prespitalicească, unde discutăm despre cabinetele medicilor de familie, ambulatorii, centre comunitare integrate, caravane mobile de screening și cabinete de planning familial, cât și în zona spitalicească, unde principalele obiective de investiții sunt în construirea de noi unități publice spitalicești și dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanță, dezvoltarea și extinderea compartimentelor și a secțiilor de terapie intensivă neonatală și dotarea cu echipamente specifice a unităților publice spitalicești în vederea reducerii infecțiilor nosocomiale”, potrivit asist. univ. dr. Alexandru Rogobete, consilier al ministrului Sănătății.
Prin reforma managementului serviciilor de sănătate (cu un buget disponibil de peste 25 milioane de euro) se dorește o îmbunătățire a dezvoltării personalului din managementul spitalelor și nu numai, crearea unor parcursuri profesionale clare, modificări legislative în ceea ce privește perfecționarea continuă a managementului în serviciile de sănătate. Dezvoltarea resurselor umane din sănătate (cu un buget de aproape 54 milioane de euro) este focusată atât pe personalul existent, cât și pe cel viitor. În ceea ce privește investițiile în dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice, acestea se ridică la aproape 2,27 miliarde de euro.
De la infrastructură la acreditare internațională
În domeniul oncologiei, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a demarat, împreună cu Societatea Germană de Cancer, un proiect prin care se standardizează circuitul pacientului, modul în care este el îngrijit, modul în care colaborează multiplele specialități implicate în acest act medical atât de complex.
„Societatea Germană de Cancer a dezvoltat acest proces de standardizare a îngrijirilor pornind, desigur, de la standardizarea aspectului medical, tehnic, al îngrijirii pacienților prin elaborarea de ghiduri, dar și a indicatorilor de calitate a îngrijirilor din diverse centre oncologice. Aceste obiective finale au fost realizate prin certificarea centrelor oncologice. Acest proces de certificare înseamnă mai multe etape, având ca obiective realizarea rețelei de specialiști, de specializări calificate, și a modului de comunicare interdisciplinară între instituții care să acopere întregul lanț de îngrijire pentru pacientul oncologic. Societatea germană de oncologie are în evidență peste 140 de centre oncologice și 1122 de centre de cancer de organ. În fiecare an, peste 275.000 de pacienți cu un diagnostic primar de cancer sunt tratați. Centrele acreditate de Societatea germană de cancer sunt localizate în șase țări și reprezintă cel mai bine implementat program pentru oncologie din Europa. Putem acum să ne raliem la această inițiativă pentru a înregistra un progres major în organizare, în relaționarea interspecialități și, în final, în calitatea îngrijirii pacienților”, a anunțat prof. dr. Dorel Săndesc, președintele Comisiei de anestezie și terapie intensivă din Ministerul Sănătății.
