Cinci universități din România au explicat pentru Libertatea ce a creat deficitul de cadre didactice, care sunt specializările în cea mai mare criză și ce soluții au găsit pentru a suplini lipsa.
„Săptămânal ne întâlnim la universitate cu un nou investitor, însă nu putem produce mai mulţi absolvenţi pentru că nu mai avem cadre didactice. Dacă vrem să îl angajăm pe Bill Gates, nu putem pentru că nu ne permite legislaţia”, spunea la sfârșitul lunii mai Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnice din Timișoara, într-un comunicat de presă.
El afirma că de mai mulți ani, România se confruntă cu o criză de specialiști în informatică și tehnologie, mai ales în vest. Politehnica Timișoara, atrăgea el atenția, nu mai are capacitatea de a-i pregăti pe studenți în aceste specializări pentru că nu are suficienți profesori. Industria IT este considerată unul dintre pilonii de bază ai economiei românești.
În 2020, la nivelul Uniunii Europene erau 8 milioane de persoane angajate în sectorul IT, potrivit Eurostat. La nivel național, Finlanda și Suedia au cea mai mare rată de specialiști IT, de peste 7,5% din totalul angajaților, în timp ce Grecia și România sunt la coada clasamentului. Noi avem doar 2,4% specialiști IT din totalul celor cu loc de muncă.
Matematică, informatică și inginerie, domeniile cu cel mai mare deficit
Pornind de la situația reclamată de rectorul din Timișoara, Libertatea a întrebat alte universități de stat din țară dacă se confruntă cu același deficit de cadre didactice titulare, care este acesta și în ce domenii. Au răspuns cinci dintre acestea: Universitatea București, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța. Iar situația este aproape identică de la un punct cardinal la altul.
La Universitatea de Vest din Timișoara, spre exemplu, nevoia cea mai mare este pentru pozițiile de asistent universitar sau de cercetare și de lector în domeniile informatică și științe economice, potrivit răspunsului instituției la solicitarea Libertatea.
Probleme și la Medicină și Drept, în Galați
La „Dunărea de Jos” Galați, pe lângă IT, cererea educațională este ridicată și la Medicină și Drept, iar asta „necesită urmărirea numărului de cadre didactice”. Dificultăți în asigurarea numărului de profesori titulari sunt și în domeniile ce țin de științele educației, la Cluj.
„Este necesară asigurarea continuității prezenței cadrelor didactice care să acopere competențele didactice și științifice pentru fiecare specializare. Cererea poate fi satisfăcută numai în condițiile în care universitatea dispune de resurse umane și materiale corespunzătoare”, spune Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
Facultățile din structura Universității „Ovidius” din Constanța spun că au suficienți profesori titulari, dar recunosc că au avut mereu probleme în ocuparea posturilor, în domeniile matematică, informatică, științele educației și inginerie civilă.
Cauzele: pensionări multe, bani puțini, birocrație complicată
Acest deficit nu a apărut recent, atrag atenția universitățile. Ci de cel puțin 10-15 ani, timp în care s-a tot acutizat. La baza acestui deficit stau cel puțin trei cauze:
- pensionarea multor dascăli;
- obligația de avea un doctorat pentru a ocupa un post pe perioadă nedeterminată;
- salarizarea slabă a profesorilor comparativ cu remunerația mult mai atractivă din privat.
Anual, pleacă mii de absolvenți de liceu „dintre cei mai performanți” pentru a studia în străinătate. Și nu mai revin. Alții se angajează în mediul privat, în care văd oportunități de carieră mult mai atractive decât cele academice.
Doctoratul, mai mult o piedică
Facultățile pot angaja profesori atât pe perioadă nedeterminată, cât și pe perioadă determinată, prin concurs. În al doilea caz, angajarea este posibilă numai dacă viitorul dascăl are titlu de doctor, potrivit legii. Aceștia devin profesori universitari, lectori, conferențiari sau asistenți.
În propunerile pentru noua lege a educației însă este prevăzut ca titlul de doctor să nu mai fie necesar pentru angajarea ca asistent universitar, adică la intrarea în sistem. Pentru celelalte grade academice rămâne însă obligatoriu. Legea a intrat în dezbatere publică.
Dar studiile doctorale sunt dificile și presupun „dedicație și efort crescut din partea studenților, în lipsa certitudinii ocupării unui loc de muncă în domeniul educațional universitar”, remarcă rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, Dan Marcel Iliescu în răspunsul oferit ziarului.
Peste 3.000 de profesori care au depășit vârsta de pensionare predau încă în universități
Cine nu deține un doctorat poate fi angajat doar pe o perioadă stabilită în contract, de cel mult cinci ani. Acesta este personalul didactic asociat și pot fi studenți doctoranzi, profesori angajați la alte facultăți, specialiști în domeniul respectiv sau foști profesori pensionați plătiți cu ora.
Cei mai mulți profesori universitari titulari care au depășit vârsta de pensionare predau la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București: 62 de dascăli. Universitatea Politehnica din Capitală și Universitatea Transilvania din Brașov au câte 43 de profesori de peste 65 de ani, în timp ce Academia de Studii Economice are 27. La Politehnica Timișoara sunt 24 de profesori titulari de peste 65 de ani.
