În ultimii ani, Brașovul a trecut printr-un amplu proces de dezindustrializare. Vechile fabrici construite în „epoca de aur” au dispărut una câte una, iar urbanismul s-a adaptat noilor tendințe, funcțiunile de producție fiind mutate spre zonele periferice sau în localitățile vecine.
Industrializarea a fost cuvântul cheie încă din primele clipe ale instalării în România a economiei centralizate, prin care se urmărea în primul rând transformarea țării dintr-un stat cu profil mai degrabă agrar într-unul cu profil industrial și crearea unei economii eficiente. Politica de industrializare impusă a implicat și o mișcare însemnată a forței de muncă către noile centre industriale implicit o creștere a populației urbane.
Din anul 2000, a început însă dezindustrializarea orașelor și scoaterea acestui tip de activități din orașe spre periferie, conturându-se noi zone industriale pe câmpurile din jurul Brașovului. Astfel, vechile zone industriale s-au transformat în cartiere rezidențiale, iar activitățile economice din interiorul orașului s-au restrâns.
Ce zone mai sunt stabilite pentru activități cu specific industrial
Totuși, și în interiorul municipiului au mai rămas, cel puțin „pe hartă”, câteva zone unde se poate face industrie. Printre acestea se numără vechile platforme industriale Roman, Metrom, dar și Rulmentul, care în Planul Urbanistic General al Brașovului figurează drept zone destinate funcțiunilor industriale.
În schimb, la această oră, zonele din municipiu vizate de acest segment de investiții sunt DN 13 (Calea Feldioarei) sau strada Narciselor (spre Triaj), unde se construiesc în continuare noi hale. „Funcțiuni industriale se pot extinde doar în zonele prevăzute în acest sens în Planul Urbanistic General (PUG). În ceea ce privește noul PUG, care va fi definitivat în octombrie anul viitor, nu ne putem pronunța cu privire la reglementările ce vor fi aduse pentru această categorie urbanistică, deoarece, deocamdată, s-au concretizat doar studiile de fundamentare pentru PUG. Urmează partea de completări, pe baza propunerilor concrete ce au fost făcute, inclusiv de către cetățeni”, a explicat arhitectul-șef al Primăriei Brașov, Marilena Manolache.
Condiții impuse industriașilor
În ceea ce privește prospectarea pentru realizarea unor noi proiecte industriale, după cum ne-a declarat arhitectul-șef al Primăriei Brașov, zona de la ieșirea din municipiu spre Ghimbav – Cristian este prospectată în acest moment, unde de altfel este în curs de amenajare și un nou parc industrial. Pentru unele parcele din acest perimetru, urbaniștii Primăriei au emis documentații în ceea ce privește condițiile și oportunitatea derulării unor noi proiecte de producție sau servicii industriale, fără a fi demarate încă și proceduri concrete de autorizare. „Pentru schimbarea categoriei unei zone este necesară elaborarea unor planuri urbanistice zonale, însă acest lucru este destul de dificil, deoarece trebuie demonstrată oportunitatea acestei modificări, dar și faptul că nu creează disfuncționalități sau există vreo incompatibilitate cu zonele învecinate”, a adăugat Marilena Manolache.
O condiție importantă pentru a fi construibile este ca parcelele să aibă o suprafață minimă de 5.000 mp și un front stradal minim de 50 de metri. De altfel, există și o limită de înălțime pentru clădirile industriale, care variază între 15 și 20 de metri, în funcție de zonă, respectiv destinate pentru unități mici și mijlocii productive și de servicii și cele predominant industriale și de servicii.
De altfel, cei care vor să dezvolte funcțiuni industriale vor trebui să planteze arbori în proporție de cel puțin 40% pe suprafețele libere, care să formeze de preferință o perdea vegetală pe frontul parcelei.
Oportunități pentru investitori
De altfel, edilii brașoveni vor să pună un accent mai puternic pe dezvoltarea din punct de vedere economic a municipiului și să ofere oportunități cu adevărat atractive pentru potențialii investitori. Una dintre acestea ar fi amenajarea unui parc tehnologic, care să aibă infrastructura necesară pentru deschiderea unor noi unități de producție. Locația vizată este fosta platformă CET, achiziționată anul acesta de Primăria Brașov.
Primarul Brașovului Allen Coliban a precizat faptul că investiția în construcția unor hale nu mai poate fi considerat un argument pentru atragerea unor investitori, ci argumentele principale sunt constituite din accesul la infrastructură și la forță de muncă. „Rolul nostru ca administrație este să punem la dispoziția investitorilor suprafața de teren necesar și să asigurăm reglementările urbanistice în acest sens. În ceea ce privește accesul la infrastructură, zona Brașovului va fi atractivă pentru investitori ținând cont că aici va fi intersecția unor autostrăzi, vorbim de aeroport, dar și de construcția unui terminal intermodal de marfă. Ca autoritate locală este important să nu fim pasivi și să venim în sprijinul investitorilor”, a explicat primarul.
