Grupul de firme Belvedere Horeca, controlat de familia Popa, va deschide un restaurant cu specific transilvănean lângă Biserica Neagră, în locul fostului restaurant Rossmarkt, într-o clădire care a fost construită în sexulul XVI. Potrivit companiei, 100.000 de euro au fost investiți doar în designul noului local.
„Unul dintre partenerii mei mi-a propus să ne asociem într-un restaqurant lângă Biserica neagră, dar ulterior s-a retras și am decis să preiau singur acest local. Va fi un restaurant cu specific transilvănean (românesc, unguresc, german) și va avea 50 de locuri în interior, iar pe cele două terase vom mai avea 80 de locuri”, a declarat Cristian Ioan Popa, managerul Belvedere Horeca Group. „În acest moment, suntem în căutare de personal. Avem nevoie de doi oameni pentru gelaterie, șase la bucătărie și 10 ospătari și barman. Pentru angajări, sunați la Cristian Bichilie, managerul restaurantului, 0739033486”.
Fresca XVI va fi al patrulea restaurant al grupului, care mai deține localurile Belvedere, Șura Dacilor și Coliba Haiducilor, dar și Hotel Belvedere Clasic, Grand Hotel Belvedere și Pensiunea Șura Dacilor.
Clădire construită în secolul XVI. În urmă cu două secole, as fost cumpărată de Breasla Brutarilor
Un studiu realizat în 2014 de arhitectul Edmund G. Olsefszky arată că imobilul în care se va deschide restaurantul a fost construit în secolul XVI, de aici și brandul lansat de familia Popa – Fresca XVI.
„Analizând planul lui Visconti din anul 1699, primul plan cunoscut al orașului, dar și cele ulterioare acestuia, constatăm că între incinta bisericii și strada G. Barițiu există un bloc de construcții, fără a fi marcate și parcelele”, se arată în document.
Cetatea Corona dinaintea incendiului din 1689. Se pot distinge clădiri cu etaj în preajma Bisericii Negre
„Deși nu există date certe cu referire la anul/perioada de construire a clădirii, se poate presupune că aceasta exista înainte de anul 1699. De altfel, ocuparea cu constructii a parcelelor din jurul incintei bisericii s-a facut cu deosebire după reforma lui Johannes Honterus, după anul 1542. Volumetria acoperișului, precum și unele elemente de arhitectură (timpanul, tipurile de ancadramente de pe fațadele de sud (parter) și vest (etaj), profile și lucarne, etc.), elemente ce se regăsesc și la alte constructii din Cetate, pot fi datate ca fiind din sec. XVI-XVII”, mai arată studiul citat.
„Între anii 1859 – 1870 clădirea a fost in proprietatea breslei brutarilor. Probabil în acea perioadă s-a construit „Curtea brutarilor” ( Bäckerhof) pe partea sudică a parcelei, unde erau înșiruite pe două rânduri chioșcuri de vânzare pentru meşterii brutari. Atunci probabil a fost adăugată şi anexa vestică a clădirii, care apare în planurile oraşului din anii 1874 şi 1887. Chioșcurile de vânzare a pâinii au fost demolate în 1937, pe amplasamentul lor fiind construită în subteran, în același an, centrala termică pentru încălzirea Bisericii Negre”.
„În cartea funduară de pe la 1790, clădirea apare ca fiind situată în Piaţa Sfatului împreună cu cele trei clădiri, care aveau numerele 83 (azi 18 la colţ), 82 (pe mijlocul Şirului Butnarilor) şi 81, astazi Bariţiu nr. 1 (pe colţ) sub nr. 80, fiind proprietatea lui Michael Traugott Fronius, jude primar al oraşului Braşov. M. T. Fronius s-a născut în anul 1727, a studiat la Jena şi Halle, a lucrat în administraţia oraşului Braşov din anul 1753, a devenit senator în 1763, a fost villic între 1778 – 1781, apoi jude primar 1783 – 1786, după aceea consilier gubernial 1786 – 1790 la Sibiu şi din nou jude primar la Braşov 1790 – 1799, când a murit pe moşia sa din satul Hălmeag , comuna Şercaia, unde a şi fost înmormântat”.
„Între anii 1859 – 1870, clădirea a fost cumpărată de breasla brutarilor, meşterii brutari contribuind cu bani pentru achiziţionarea casei. Banii au fost restituiţi în anul 1870, când casa a fost vândută. Probabil în acel timp s-a construit „Curtea brutarilor” pe partea sudică a clădirii, unde erau locuri de vânzare pentru meşterii brutari pe ambele părţi – nordică şi sudică – ale curţii. Atunci probabil a fost adăugată şi anexa vestică a clădirii, care apare în planurile oraşului din anii 1874 şi 1887.
În cărţile de adrese pentru Braşov începând din anul 1870 până la 1878 apare ca proprietar al clădirii un anume Johann Daniel Fronius. În perioada 1879 – 1884 proprietarul casei a fost Societatea de înmormântări (Kronstädter Leichengesellschaft). În anul 1884, Biserica evanghelică C.A. Braşov a cumpărat casa din Târgul Cailor nr. 88 pentru suma de 8000 florini.
Începând cu anul 1885 ca proprietar al casei nr. 88 în cărţile de adrese pentru oraşul Braşov apare Biserica evanghelică lutherană Braşov până în anul 1899. În anul 1890, clădirea a primit actualul număr 3 din Târgul cailor, iar din 1902 – 1927 proprietar este Fundaţia Peter Czeides a Bisericii evanghelice C.A,Braşov. În anul 1937 „curtea brutarilor” a fost demolată şi s-a construit pe acel loc centrala termică a Bisericii Negre”
(P)
