Curtea de Apel Târgu Mureş i-a achitat, vineri, pe cei şapte inculpaţi din dosarul “Ropharma” de acuzaţia de spălare de bani în formă continuată şi pe patru dintre aceştia de săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, menţinând o condamnare de 6 luni cu cu suspendarea condiţionată a executării acesteia în cazul unui inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire cu rea-credinţă a creditelor bancare.
“În data de 13 mai 2022, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Târgu Mureş a pronunţat, în apel, Decizia nr. 275/A, în dosarul nr. 5873/102/2013 care a fost mediatizat atât în faza urmăririi penale, cât şi în etapa judecăţii în primă instanţă. În cauză au fost trimişi în judecată 7 inculpaţi, printre care şi maica stareţă de la Mănăstirea Sfintei Cruci din Oradea. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş la data de 22 februarie 2021 şi repartizat aleatoriu, conform normelor legale şi regulamentare. Dată fiind complexitatea cauzei, problemele de drept şi de fapt pe care instanţa a trebuit să le soluţioneze, precum şi necesitatea administrării şi readministrării unor probe, instanţa de apel a acordat 11 termene de judecată în cauză”, a precizat, vineri, Curtea de Apel Târgu Mureş, într-un comunicat de presă.
Din extrasul Deciziei penale nr. 275/A/13 mai 2022 reiese că instanţa a admis apelurile declarate de DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu-Mureş şi de inculpaţi, desfiinţând integral Sentinţa penală nr. 125/27 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. 5873/102/2013, potrivit Agerpres.ro.
“În rejudecare, instanţa de apel a dispus următoarele: condamnarea inculpatului A la 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării acesteia, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire cu rea-credinţă a creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în interes propriu, în formă continuată; achitarea inculpatului B, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, de sub acuza săvârşirii participaţiei improprii la infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în interes propriu, în formă continuată; încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, pentru săvârşirea participaţiei improprii la infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în interes propriu, în formă continuată; achitarea inculpaţilor A, B, C, D, E, F, G, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală, de sub acuza săvârşirii infracţiunii de spălare de bani în formă continuată; achitarea inculpaţilor A, B, D, G, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală, de sub acuza săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat”, a precizat Curtea de Apel Târgu Mureş.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat. În privinţa infracţiunii de delapidare, instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică în infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în interes propriu.
Potrivit instanţei, din motivarea deciziei, în care au fost analizate probele administrate în cauză, rezultă că faptele reţinute în rechizitoriu ca fiind infracţiunea de spălare de bani “nu sunt fapte de natură penală”.
Din infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii, instanţa susţine că nu a derivat şi nu s-a obţinut un produs ilicit, un avantaj economic în sensul Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată.
Prin urmare, se arată în comunicat, s-a dispus achitarea inculpaţilor de sub acuza săvârşirii infracţiunii de spălare de bani.
“Împrejurarea că fapta nu este prevăzută de legea penală a reprezentat motivul prioritar al achitării inculpaţilor de sub acuza comiterii infracţiunii de spălare de bani, însă suplimentar acestuia, instanţa de apel a adus următoarele argumente: în cazul unora dintre inculpaţi, din ansamblul materialului probator al dosarului rezultă că scopul asumat de către aceştia, odată cu efectuarea acţiunilor de transferare a banilor, care le-au fost puse în sarcină de către procuror, a fost să închidă avansurile de trezorerie acordate, nejustificate şi nedecontate, şi nicidecum nu a fost acela al ascunderii sau al disimulării originii ilicite a banilor ori al ajutării persoanei care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; în cazul unui inculpat, precum şi în cazul a trei inculpate, instanţa a constatat că aceştia nu au dobândit nicio sumă de bani din infracţiune; una dintre inculpate (maica stareţă) avea cunoştinţă despre contractele de sponsorizare parţial simulate şi despre o parte din transferuri, însă nu a cunoscut nici circumstanţele care au dus la încheierea contractelor de sponsorizare parţial simulate, şi nici scopul pentru care transferurile s-au făcut în conturile angajaţilor sponsorului; în realitate, aceasta era o persoană cu totul străină de societatea sponsor, nu era la curent cu activitatea societăţii, nu ştia pe nimeni din societate, deci nici pe vreunul dintre inculpaţii angajaţi ai societăţii, pe care i-a cunoscut abia cu ocazia derulării procedurilor penale”, a precizat Curtea de Apel Târgu Mureş.
De asemenea, pe baza analizei probatoriului cauzei, instanţa de apel a reţinut că nicio probă din materialul dosarului “nu atestă că inculpaţii ar fi pus bazele unui grup infracţional organizat, în accepţiunea dată de art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, că aceştia ar fi acţionat coordonat, într-o structură determinată, cu roluri şi ierarhii prestabilite şi că ei ar fi avut ca scop săvârşirea unor infracţiuni grave”.
“Instanţa a conchis că activităţile atribuite de procuror inculpaţilor ca fiind infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu există”, a arătat Curtea de Apel Târgu Mureş.
În luna aprilie 2013, ofiţerii BCCO Târgu Mureş şi procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureş au anunţat efectuarea a 23 de percheziţii domiciliare în şapte judeţe din ţară, la locuinţele mai multor persoane suspectate la acea dată de spălare de bani proveniţi din evaziune fiscală.
Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) remis în 4 aprilie 2013, percheziţiile au avut loc pe raza oraşelor Târgu Mureş, Reghin, Iernut (judeţul Mureş), în Braşov, Cluj Napoca, Oradea, Iaşi, Vaslui şi Bacău.
În document se arăta că activitatea investigativă în cauză ar fi început la data de 19 iunie 2012, când poliţişti BCCO Târgu Mureş s-au sesizat cu privire la activitatea infracţională a grupului organizat.
”În fapt, începând cu 19 octombrie 2010 şi până în prezent, în contul bancar al unei instituţii de cult (Mănăstirea ‘Sfintei Cruci’ din Oradea, n.r.) au fost efectuate mai multe viramente bancare, cu titlul ‘sponsorizare’, în sumă totală de 914.000 lei. Banii proveneau din contul bancar al unei societăţi comerciale din Braşov (SC Ropharma SA, care este parte responsabilă civilmente în dosar, n.r.) şi erau viraţi mai departe în contul mai multor persoane fizice, identificate ca fiind angajaţi ai societăţii comerciale în cauză. Suma totală virată în conturile angajaţilor fiind de 781.895 lei. Astfel, în urma cercetărilor efectuate până în acest moment, s-a stabilit că respectivul cont bancar a fost folosit, în perioada de referinţă, doar pentru încasarea sumelor primite din contul societăţii comerciale cu titlul ‘sponsorizare’ şi distribuirea acestor sume către diferite persoane fizice”, arăta IGPR.
Potrivit documentului, ar fi fost identificaţi 17 angajaţi ai societăţii în cauză care ar fi încasat în conturile bancare personale diferite sume de bani, direct din contul bancar al instituţiei de cult.
”Ca urmare, prin activităţile infracţionale desfăşurate de membrii grupului infracţional, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat, fiind înregistrate cheltuieli ireale în contabilitate în sumă de 914.000 lei, prejudiciul fiscal fiind de 292.480 lei, impozit pe profit şi impozit pe dividende. Din analiza documentelor de la dosar, a rezultat faptul că transferurile succesive de bani, efectuate prin conturile societăţii comerciale, al instituţiei de cult, respectiv ale celor 17 angajaţi ai societăţii, au avut ca scop spălarea sumelor de bani rezultate din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, respectiv a sumei de 914.000 lei (viramente iniţiate din patrimoniul societăţii comerciale)”, se mai arăta în documentul citat.
Aceeaşi sursă releva că, în final, suma de 781.895 lei ar fi fost ridicată în numerar de cei 17 angajaţi din conturile personale deţinute şi s-a întors în posesia iniţiatorilor procesului, în urma activităţii infracţionale desfăşurate de membrii grupului.
