Actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, este obligat de instanță să plătească o datorie lasată „moștenire” de fostul ocupant al funcției Dan Marian Costescu către defunctul patron al Regiotrans, Costel Comana. Este vorba de o diferență din subvenția Regiotrans pe 2015, operatorul feroviar de călători precursor al actulului Regio Călători, care la vremea respectivă era deținut de omul de afaceri Costel Comana. Numai că în 2015 trenurile Regiotrans mai mult nu au circulat decât au circulat, așa că nu este clar pentru ce ar fi trebuit să primească subvenție de la statul român, anunță clubferoviar.ro.
Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost postat, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Actului adiţional pe anul 2015 la Contractul de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015 al Societății Comerciale Regiotrans SRL, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2012.
Pe scurt, proiectul de act normativ prevede „obligarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii – Autoritatea pentru Reformă Feroviară să plătească reclamantei suma de 5.862.533 lei reprezentând compensația legală datorată pentru pentru serviciul public desfășurat în luna decembrie 2015 în baza contractului de servicii publice de transport feroviar de călători pentru perioada 2012 – 2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.74/2012”. Plus despăgubiri pentru întârziere, așa cum vom vedea mai jos.
Subvenția Regiotrans pe 2015, obiectul unui act adițional la contractul de servicii publice
Dar să vedem cum s-a ajuns în această situație. În anul 2015, raporturile dintre operatorii de transport feroviar de călători şi instituţiile publice erau reglementate prin contracte de servicii publice, încheiate cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Trebuie precizat faptul că Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a fost înființată abia un an mai târziu, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 62 din 28 septembrie 2016. Pentru efectuarea serviciului public de transport feroviar de călători, pentru perioada 2012-2015, operatorii de transport feroviar au încheiat cu Ministerul Transporturilor, în numele statului, contracte de servicii publice care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2012.
Apoi, pentru asigurarea continuității serviciului public, în anul 2015 a fost elaborat și introdus pe circuitul de avizare proiectul de Hotărâre pentru aprobarea actului adiţional nr. 1 pe anul 2015 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015 aprobate prin HG nr.74/2012, prin HG nr.455/2014 precum și prin HG nr.1112/2014.
Proiectul inițiat de ministrul Dan Marian Costescu nu a primit toate avizele
”Având în vedere faptul că în cursul anului 2015 proiectul de act normativ nu a primit toate avizele necesare acesta nu a fost aprobat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Proiectul de act normativ propus aprobării în ședința Guvernului din data de 30 decembrie 2015, când ministru al Transporturilor era Dan Marian Costescu, și neaprobat la acea dată actualiza pentru anul 2015 prevederile contractelor de servicii publice ale operatorilor de transport feroviar de călători, în vigoare în perioada 2012 – 2015.
Pentru anul 2015, ponderea indicatorului călători-km a crescut de la 30% cât se înregistra în anul 2014 la 35%. La elaborarea proiectului de act normativ de aprobare a actului adițional pentru anul 2015 al SC Regiotrans SRL, s-au avut în vedere prevederile Legii bugetului de stat pentru anul 2015 și unele măsuri bugetare, prin utilizarea mai eficientă a fondurilor publice alocate.
Subvenția Regiotrans pe 2015, tranșată de instanță. Statul român, bun de plată
Ei bine, conducerea Regiotrans nu s-a împăcat cu ideea și a dat în judecată Ministerul Transporturilor. Și a avut câștig de cauză. Astfel, prin Sentința civilă nr. 54/05.08.2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov-Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul 512/64/2016, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 775/10.02.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 2505/1/2020, instanța a dispus admiterea în parte a acțiunii promovate de SC Regiotrans SRL și, pe cale de consecință, obligarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să elaboreze și să semneze Actul adițional pentru anul 2015 de actualizare a Contractului de servicii publice de transport feroviar de călători pentru perioada 2012 – 2015, să obțină toate avizele și să îndeplinească toate procedurile în vederea adoptării Actului Adițional 2015 prin Hotărâre a Guvernului.
Mai pe românește, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sau/și Autoritatea pentru Reformă Feroviară trebuie să plătească reclamantei suma de 5.862.533 de lei reprezentând compensașia legală datorată pentru pentru serviciul public desfășurat în luna decembrie 2015. În plus, MTI trebuie să plătească și despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, în valoare de 3.118.200,72 lei.
În 2015 au avut loc percheziții la Regiotrans și CFR SA, iar Costel Comana s-a sinucis
Anul 2015 a fost unul extrem de tumultuos pentru transportul feroviar de călători din România, în general, și pentru Regiotrans, în special.
Pe 18 februarie procurorii au descins, pentru percheziții, la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Regionala CF Braşov şi mai multe firme, printre care RC CF Trans SRL Braşov, într-un dosar de fapte de corupție. Anchetatorii susțineau că Estrella Ştefănescu, şef de serviciu în CFR, ar fi favorizat firmele oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana în licitaţii, primind în schimb de la aceştia card de combustibil, cazări la pensiuni, telefoane mobile şi bani de nuntă. Ea era suspectată că ar fi favorizat Regiotrans pentru preluarea multor trase de la CFR Călători.
La opt zile după aceste evenimente, presa din Costa Rica dădea știrea că omul de afaceri Costel Comana s-a sinucis în toaleta unei aeronave a companiei columbiene Avianca.
Ziariştii sud-americani remarcau faptul că este vorba de unul dintre cei mai bogaţi români, care are probleme cu justiţia, într-un caz de corupţie. Costel Comana călătorea din Brazilia în Costa Rica, cu escală la Bogotá. ”Se presupune că românul, care, potrivit ediţiei din 2011 a Forbes, este una dintre persoanele cele mai bogate din lume graţie afacerii sale în domeniul feroviar, a decis să plece din Brazilia, pentru a evita capturarea sa”, scria Noticias RCN.
Incidentul a ridicat numeroase semne de întrebare la vremea respectivă, unul dintre acestea fiind cum poate o persoană, chiar și de statură medie, cum era Costel Comana, să se spânzure în toaleta unui avion? Dar asta e cu totul altă poveste.
Pentru ce trebuie plătită subvenția Regiotrans pe 2015, an în care trenurile sale au fost ”trase pe dreapta”?
Dar să revenim în țară, unde, pe 17 martie 2015, a explodat bomba: Regiotrans a rămas fără certificatul de siguranţă, după ce Autoritatea de Siguranţă Feroviară a descoperit că 29 din cele 200 de trenuri ale companiei aveau probleme tehnice. Astfel, toate trenurile celui mai mare transportator feroviar privat de călători din România la vremea respectivă au fost ”trase pe dreapta”.
Faptul că trenurile urmau să fie trase în depouri a fost anunţat chiar de conducerea Regiotrans, pe site-ul propriu: ”Stimaţi călători, vă informăm faptul că urmare adresei nr.2120/294/16.03.2015 emisă de A.S.F.R., Regiotrans SRL este obligată să întrerupă activitatea de transport feroviar de călători în zonă, începând cu data de 17.03.2015 şi până la o dată pe care o vom comunica în timp util. Vă asigurăm că întreprindem toate diligenţele necesare în vederea înlăturării acestui inconvenient”.
CFR Călători a preluat mare parte din rutele operate de Regiotrans, însă nu pe toate, zeci sau chiar sute de comunități rămânând izolate, fără transport feroviar. Apoi, Regiotrans a reluat treptat operarea trenurilor sale, după ce și-a reînnoit certificatul de siguranță.
În aceste condiții, nu este clar pentru ce trebuie plătită subvenția Regiotrans pe 2015, în condițiile în care în acel an trenurile companiei mai mult nu au circulat. Dar nebănuite sunt căile justiției, iar sentințele definitive nu se comentează, ci se pun în executare.
