Un complet de trei judecători de la instanța supremă a stabilit pentru luni pronunțarea în cazul apelurilor DNA Brașov și a inculpaților în mega-dosarul retrocedărilor de păduri din Brașov, în care fostul deputat Viorel Hrebenciuc și fiul acestuia, Andrei, au fost condamnați de Curtea de Apel Brașov.
La termenul de luni al procesului judecătorii stabilesc de asemenea privind trimiterea la CCR sau nu a unor excepții de neconstituționalitate invocate la final de proces de doi dintre cei condamnați deja în acest dosar.
Fostul senator PSD Ioan Adam și omul de afaceri Paltin Sturdza au invocat excepții de neconstituționalitate ale unui articol din Codul de Procedură Penală și cer intervenția CCR în acest caz.
Probe respinse
Judecătorii ICCJ care analizează apelurile din mega-dosarul de corupție privind retrocedarea a peste 40.000 de hectare de pădure, au respins toate probele cerute de unii dintre inculpații din dosar, între ele numărându-se și proba cu detectorul de minciuni.
Concret, la termenul de judecată din 25 ianuarie, avocații celor care au fost condamnați de prima instanță și care au atacat decizia Curții de Apel Brașov, au solicitat să le fie admise mai multe probe.
Între ele se numără adrese către DNA, proba cu detectorul de minciuni, sau expertize informatice.
Anterior acestei încheieri de ședință, la un alt termen de judecată judecătorii au admis, doar parțial, o serie de probe cerute în apărarea celor judecați, precum audieri de martori, sau emiterea unei adrese către Tribunalul Covasna.
Propunerea probelor ete unul dintre pașii ultimi procedurali iar instanța ar putea asculta, joi, pledoariile finale în acest dosar precum și ultimul cuvânt al inculpaților.
„Istovit” de lupta cu „Sistemul”
Aflat în închisoare, unde execută o condamnare de 3 ani primită în septembrie, în dosarul “Giga Tv”, fostul vicepreședinte al Camerei Deputaților Viorel Hrebenciuc, își asumă o condamnare definitivă și în dosarul retrocedărilor de păduri.
Judecat pentru trafic de influență și condamnat de Curtea de Apel Brașov la doi ani de închisoare, Hrebenciuc a decis să își recunoască vinovația pe care a respins-o când a fost reținut.
Hrebenciuc și-a retras apelul pe care îl declarase la instanța supremă și va trebui să ceară acum contopirea celor două pedepse.
Fostul demnitar va putea fi eliberat condiționat dacă va executa cel puțin o treime, pentru că are peste 60 de ani.
Fiul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei, a fost condamnat, joi, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru implicarea sa în afacerea judiciară pusă pe roate de Paltin Sturdza privind retrocedarea neleagală a peste 43.000 de hectare de pădure.
Decizia în acest dosar nu este definitivă și poate fi contestată de toate părțile din dosar.
Aceeași pedeapsă a primit-o Andrei Hrebenciuc și la instanța supremă, unde s-a judecat inițial dosarul. Condamnările ICCJ au fost anulate însă de un complet de cinci judecători ca efect a intervenirii unei decizii CCR.
Curtea de Apel Brașov a stabilit, joi, pedepse modeste în dosarul uriaș de corupție în care, dacă anchetatorii DNA nu ar fi intervenit la timp, peste 43.000 de hectare din pădurile Brașovului ar fi intrat în proprietatea privată a lui Paltin Sturdza.
Concret Curtea de Apel Brașov a stabilit câtre doi ani de închisoare cu executare pentru doi dintre artizanii prolifici ai acestei mega-afaceri judiciare, stopate de DNA cu ajutorul SRI.
Cei doi au fost condamnați și anterior la instanța supremă la aceleași pedepse ca și cele stabilite acum de CA Brașov.
Cea mai mare pedeapsă din dosar a fost „încasată„ de fostul judecător care a dictat retrocedare, Ordog Loran, respectiv șapte ani de închsioare cu executare.
Este de amintit că persoanele de pe lângă judecătorul Lorand judecate în acest amplu dosar au fost considerate de anchetatorii DNA traficanții de influență ai lui Paltin Sturdza, iar consecințele faptelor lor puteau fi dintre cele mai grave.
Acest dosar a fost judecat inițial la instanța supremă, care a stabilit la acea vreme și condamnări. Acestea au fost anulate urmare unei decizii a CCR ce viza componența completelor de judecată.
La acea vreme Viorel Hrebenciuc primise 2 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, Ioan Adam – 2 ani de închisoare cu executare, iar fiul lui Viorel Hrebenciuc primise 2 ani cu suspendare.
De asemenea Anca Roxana Adam (soţia deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov) – 2 ani de închisoare cu suspendare; Lorand Andras Ordog (judecător la Tribunalul Covasna) – 3 ani de închisoare cu executare, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) – 3 ani de închisoare cu executare.
După anularea acestor condamnări ca efect al deciziei CCR de către un complet de cinci judecători de la aceeași instanță cazul a fost reluat de la zero la Curtea de Apel Brașov, care în 18 iunie a ascultat pledoariile finale din dosar și a stabilit un prim termen de pronunțare pentru joi
Suprafață de pădure de 300 de milioane de euro!
Soarta a unui sfert din suprafața împădurită a județului Bacău, cu o valoare estimată la peste 300 milioane de euro, va fi hotărâtă de un judecător specializat în infracțiuni de corupție, așa cum a hotărât Curtea Constituțională a României, prin decizia sa controversată din 3 iulie 2019, iar instanța urmează să se pronunțe dacă faptele reținute în rechizitoriul înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție de Direcția Națională Anticorupție în ianuarie 2015 sunt sau nu dovedite.
Curtea de Apel Brașov rejudecă pe fond dosarul retrocedării ilegale a celor 43.227 hectare împădurite, drept efect al Curții Constituționale, iar începând cu februarie 2020 s-au readministrat o serie de probe, respectiv au fost reaudiați o serie de martori, s-a efectuat o expertiză criminalistică, s-au audiat înregistrări, s-au luat declarații unor inculpați, dar au fost declarate nule, pe baza unei alte decizii ale Curții Constituționale a României, interceptările convorbirilor, mesaje sau înregistrări ambientale obținute de procurori cu sprijinul Serviciului Român de Informații.
Menționăm că juriștii Direcției Silvice Bacău și ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, deși au formulat cerere de constituire ca parte civilă, au fost scoși în afara cadrului procesual, în iunie 2020, ca de altfel și procurorii DNA.
Reamintim că în anul 2018 președintele completului de judecată din cadrul Tribunalului Covasna, care a retrocedat ilegal cele 43.227 hectare de pădure, a fost condamnat de către judecătorii Înaltei Curți de Casație si Justiție la pedeapsa închisorii de 3 ani, însă în urma efectului nefast al deciziei Curții Constitutionale a României, soluția de condamnare cu executare pentru luare de mită a fost anulată de către completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție și întregul dosar a fost trimis în rejudecare.
Dosarul de corupție a ajuns la Curtea de Apel Brașov, ca urmare a faptului că inculpații cu înalte funcții de demnitari publici au renunțat la acestea, pentru a nu mai fi judecați de către Înalta Curte de Casație si Justiție.
„Deși cererea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și a Direcției Silvice Bacău de constituire ca parte civilă în dosar a fost respinsă de Curtea de Apel Brașov în data de 26 iunie 2020 motivat de faptul că statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor, sperăm într-o judecată corectă, în care probele existente în cele 63 (LXIII) de dosare anexate de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov să fie analizate obiectiv, inclusiv probele propuse prin termenul Ministerul Finanțelor Publice la termenul din 24 iulie 2020”, arată instituția în comunicat.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva își exprimă speranța că acest proces reprezintă o șansă pentru menținerea în patrimoniul statului a celor 43.227 hectare păduri de stat și mizează pe profesionalismul reprezentanților Ministerului Public și cei ai Ministerului Finanțelor Publice care, în urma scoaterii juriștilor instituției noastre din cadrul procesual, au apărat interesele și patrimoniul statului român în fața Curții de Apel Brașov.
Hrebenciuc era ”Spitalul”…dar proba a fost invalidată!
Numele de cod pe care inculpații din dosarul retrocedărilor ilegale îl foloseau cand vorbeau despre Viorel Hrebenciuc era „Spitalul”, la dosare se referau cu termenul de „plăcinte”, instanțele sau complete de judecată erau „clinici” iar aranjamentele judiciare erau denumite „internări”, potrivit documentelor DNA.
Anchetatorii DNA aratau, într-un document recent transmis instanței supreme, că „din declarația inculpatului Sturdza Paltin Gheorghe și din cuprinsul agendelor personale ale acestuia, rezultă că membrii grupului infracțional aveau un limbaj codificat și îi spuneau lui Hrebenciuc Viorel, SPITALUL”.
Cu recursul la… „clinică”…
Anchetatorii mai dovedesc modul codat în care discutau cei din acest dosar cu agendele lui Paltin Sturdza în care acesta notase despre o vizită la „clinică”. În data de 9 iunie 2010, când a fost înregistrat recursul la Tribunalul Covasna, Sturdza și-a notat în agendă următoarele: „Adam a chemat și a spus că la «clinică» nu e așa de rău”.
„Astfel cum rezultă din mai multe interceptări telefonice aflate la dosarul cauzei, prin «clinică» se înțelege instanță, în context fiind vorba despre Tribunalul Covasna”, se arată în documentul anchetatorilor,notează ștriripesurse.ro
Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam și-au recunoscut parțial vina, Paltin Sturdza nu
Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc și-a recunoscut doar parțial faptele de corupție de care este acuzat de procurorii DNA Brașov, în dosarul privind retrocedarea ilegală, în favoarea lui Gheorghe Paltin Sturdza, a peste 43.000 de hectare de pădure, se arată în ultimul referat cu propunerea de prelungire a măsurilor preventive luate față de persoanele inculpate în acest caz, document obținut de Mediafax
