De data aceasta ne îndreptăm atenția asupra oamenilor implicați în muzica de operă și operetă, cu un popas în muzica renascentistă, care au dus, odată cu succesul domniilor lor, numele Brașovului în toată lumea.

Valentin Bakfark

• n. 1507 sau, mai probabil, în 1527, Brașov – d. 15 august 1576, Padova

Acest muzician renascentist poate fi găsit în istorie sub mai multe nume: Bachfarrt, Backvart sau Bekwark.

Bakfark a fost adoptat de familia Greff, motiv pentru care uneori este menționat cu numele de Barkfark-Greff sau chiar cu numele latinizat Valentinus Greff Bakfark. Familia Bakfark era de origine etnică germană.

Atât tatăl, cât și fratele său, poate și nepotul său, cântau bine la lăută, iar Valentin a arătat de tânăr că este atras de muzică. De aceea, tatăl său l-a dat ca ucenic (probabil la un lutist italian) la curtea regelui Ungariei de la Buda, la curtea căruia a și cântat vreo patru ani. În anul 1540, la moartea regelui, se pare că văduva regelui l-a plăcut, astfel că a mai rămas la curte alți nouă ani. Apoi, în 1549 s-a mutat la Cracovia, în Polonia, unde a devenit unul dintre principalii muzicieni ai regelui.

S-a întors în Transilvania natală în jurul anului 1570, unde a fost copleșit de onoruri. A cântat peste un an la curtea principelui Transilvaniei, dar în 1571, la moartea principelui Ioan Sigismund Zápolya, s-a întors definitiv în Padova, unde a și murit, în 1576, doborât de ciumă, împreună cu întreaga familie (soția și patru copii). Simțind că va muri, a distrus lucrările care îi rămăseseră în manuscris, declarând că numai el era capabil să le interpreteze într-un mod care să îl satisfacă.

Elena Gaja

• n. 26 octombrie 1946, Brașov

Este o cântăreață lirică, mezzosoprană română. A absolvit cursurile Academiei de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, la clasa celebrei soprane Magda Ianculescu.

A concertat cu toate orchestrele filarmonicilor de stat din România. A cântat cu toate teatrele de operă din țară, abordând întreg repertoriul scris pentru vocea de mezzosoprană, cântând inclusiv integrala ciclurilor de lied-uri scrise de Manuel de Falla. S-a remarcat prin tipul de voce rarisim de mezzosoprano-contralto, astăzi pe cale de dispariție, cu o coloristică și un vibrato care i-au adus admirația totală din partea publicului și a criticii de specialitate, fiind supranumită „viola da gamba”.

În decembrie 1982 câștigă Marele Premiu la Concursul Internațional de Canto Bellini Caltanisetta, Sicilia, Italia, fiind astfel singura voce din România care câștiga această prestigioasă competiție pentru artiști lirici. Pentru câteva decenii a fost solistă a Operei Naționale Române din Timișoara. S-a remarcat în spectacole extraordinare, alături de marii tenori de la Moscova și marile voci ale României. A făcut numeroase turnee în Rusia și țările fostei Uniuni Sovietice, precum și în Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Macedonia, Italia, Spania, Lituania, Finlanda, Austria, Franța etc, fiind supranumită, în anii ’80 a 3-a Carmen din Europa, după Irina Arhipova și Elena Cernei.

Citește articolul în întregime pe Zile și Nopți Brașov, dând click AICI!