Calitatea vieții din zonele cu densitate ridicată a populației orașelor este în scădere, arată un Raport al Băncii Mondiale. Oamenii sunt atrași în mod instinctiv de locurile cu o calitate ridicată a vieții: ei apreciază peisajele urbane plăcute din punct de vedere estetic, preferă să petreacă timp în spații publice animate și să dezvolte un sentiment de apartenență în cadrul unor comunități.
ClujNapoca, Ploiești și Brașov sunt câteva exemple de poli de creștere cu cea mai rapidă
expansiune.
Brașovul, între exemplele pozitive
Potrivit acestui studiu însă, numărul și calitatea spațiilor publice urbane la nivel național sunt surprinzător de scăzute, iar multe clădiri istorice sunt în pericol sau într-o stare avansată de degradare. Aceasta rămâne o problemă des întâlnită în multe orașe mai puțin dinamice, dar sunt și exemple pozitive ale unor orașe mari precum Alba Iulia, Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu, Oradea, care oferă o paletă largă de strategii de regenerare.
Regenerarea clădirilor istorice și a spațiilor publice este esențială pentru definirea identității urbane, sprijinirea turismului, implicarea comunității și îmbunătățirea calității vieții, consideră specialiștii Băncii Mondiale. Provocările spațiale sunt legate de gestionarea parcărilor, întrucât chiar și spațiile publice sunt sufocate de autovehicule parcate, lipsa infrastructurii pietonale și a planificării la scară umană – oamenii preferă spațiile intime, dar spațiile civice ale epocii socialiste se extind pe suprafețe mari, cu puține piese de mobilier urban.
A fost depășită etapa dezindustrializării
În ciuda dezindustrializării, Brașovul a atras noi investitori și chiar a reconvertit câteva dintre fabricile existente, de exemplu Sofimat Brașov Logistics Park, construit pe amplasamentul fostei platforme industriale Rulmentul, remarcă cei de la Banca Mondială. Au fost dezvoltate noi parcuri industriale, mai ales în afara limitelor administrative ale orașului (Ghimbav, Codlea). Această dezvoltare duce implicit și la creșterea calității vieții. Supermarketurile și centrele comerciale sunt distribuite uniform în cartierele de blocuri, în timp ce clădirile de birouri sunt concentrate în centrul civic (Centrul Nou).
Câteva fost zone industriale rămase părăsite
În ciuda modelelor sănătoase de creștere, există câteva zone industriale dezafectate vizibile în cadrul țesutului urbane dens ce totalizează 188,3 ha, adică 6,4% din suprafața construită, conform unui studiu realizat de Filip și Cocean în 2012. Creșterea rezidențială variază de la case unifamiliale la clădiri de înălțime medie, construite de regulă ca parte a unor comunități „suburbane” planificate, situate de-a lungul periferiei urbane. Satele limitrofe (Sânpetru, Hărman) și orașele mai mici din
jur (Ghimbav) s-au densificat și s-au extins de asemenea în mod semnificativ.
Nivelul ridicat de urbanizare a zonei metropolitane creează o distribuție echitabilă a facilităților, deși cea mai mare concentrație rămâne în interiorul nucleului urban. Cele trei orașe învecinate, Săcele, Râșnov și Ghimbav, au continuat să crească și să preia o parte din presiunea pusă pe serviciile publice urbane