Un asistent cercetător la Institutul de Cercetare al Universităţii Transilvania, din Braşov, contribuie la cel mai mare experiment de fizica particulelor din lume. Ştefan Popa este implicat în cercetările de la acceleratorul de particule din Geneva, alături de un alt român, Radu Coliban, şi coordonaţi de profesorul Mihai Ivanovici. Echipa formată din cei trei români a gândit mii de cipuri pentru care sunt extrem de apreciaţi.
Încă în 2013, pe când Ştefan Popa era student în anul III, la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, de la Universitatea Transilvania, a fost cooptat în echipa care lucrează pentru acceleratorul de particule. Ca student, braşoveanul studia circuite integrate şi era extrem de pasionat de acest domeniu. Ulterior, echipa lui Ştefan a început să lucreze la aceste circuite integrate – CIP-uri – iar munca sa a fost rezumată într-o lucrare de doctorat premiată luna trecută la ATLAS Thesis Awards 2021. Lucrarea lui Ştefan Popa chiar aşa este intitulată „Circuitul integrat ROC pentru experimentul ATLAS de la LHC”.
A construit o plăcuță specială pentru testarea cipurilor
Mii de verificări în Europa şi America „Am pornit de la nişte specificaţii care ne-au fost livrate de cei de la Geneva, după care am proiectat, am simulat, am implementat siliciu, foarte multe verificări, foarte multe simulări, foarte multe procese de validare, după care, în 2016, pe 15 august, am fost trimis la fabrică, în California. Până a venit CIP-ul am ajutat la documentarea lui – practic, am scris un document – după care m-am apucat să construiesc o plăcuţă de testare pe care urmează să fie montat CIP-ul fabricat şi să verific că funcţionează, că produsul fabricat corespunde cu ce am simulat eu pe calculator”, a explicat pentru Adevărul cercetătorul braşovean.
În paralel, produsul a fost testat şi de cei de la CERN, de la Geneva, precum şi de cei de la Universitatea din Michigan, SUA. Ştefan Popa spune că l-a mai testat şi el, în condiţii de radiaţie nucleară, la Institutul Demokritos din Atena, Grecia. Asistentul cercetător spune că.o singură greşeală în proiectare, în termeni de CIP-uri, înseamnă milioane de dolari.
Un necesar de 6.000 de cipuri
Din acest motiv, era nevoie să se ştie sigur că acel CIP funcţionează aşa cum spun specificaţiile, pentru a putea fi produs în masă, cum se întâmplă în acest moment. „Este nevoie de aproximativ 4.900 de CIP-uri în Geneva care să funcţioneze concomitent, fapt care însemna că vor fi fabricate cel puţin 6.000”, a adăugat cercetătorul.
O mașină a timpului
Creat după 20 de ani de muncă, acceleratorul de particule de la Geneva este capabil să distorsioneze atât spaţiul, cât şi timpul.
Posibilitatea călătoriei în spaţiu a fost cercetată de către Irina Arefieva şi Igor Volovich, ce au stabilit teoria conform căreia gravitaţia generală, o distorsionare a spaţiului-timp, se desfăşoară din trecut spre viitor. Însă, conform TopBuzz, dacă două distorsiuni ale spaţiului-timp se intersectează acestea se pot transforma într-o maşină a timpului.
