Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, gest urmat la scurt timp de ordinul adresat armatei ruse de a intra în aceste teritorii.
Investitorii au putut deja să-și facă o idee despre șocul pe care l-ar putea avea piața dacă Rusia invadează Ucraina. Scânteia a venit în momentul în care Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, a avertizat că Rusia ar putea ataca Ucraina „în orice zi”, armata rusă fiind pregătită să înceapă o invazie dacă președintele rus Vladimir Putin va ordona acest lucru.
Stocuri reduse, baril mai scump
Analiștii și investitorii au dezbătut efectele de durată ale unei invazii pe piețele financiare. Ce trebuie să știe investitorii: Prețurile la energie vor crește vertiginos.
Se așteaptă ca prețurile energiei să explodeze în cazul unei invazii, trimițând probabil prețul țițeiului peste pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014. „Cred că dacă izbucnește un război între Rusia și Ucraina, [prețul de] 100 dolari pe baril va fi aproape asigurat”, a declarat Phil Flynn, analist de piață la Price Futures Group.
„Mai mult ca sigur vom avea un vârf puternic și apoi vom scădea. Zona de 100 de dolari pe baril este mai probabilă pentru că stocurile sunt cele mai reduse din ultimii ani”, potrivit acestuia.
Dincolo de țiței, rolul Rusiei ca furnizor cheie de gaze naturale pentru Europa de Vest ar putea duce la creșterea prețurilor în regiune. În general, creșterea bruscă a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume ar fi cea mai probabilă modalitate prin care o invazie rusă ar alimenta volatilitatea pe piețele financiare, au declarat analiștii.
Leul se va deprecia destul de mult
Gazul și electricitatea se vor scumpi, dacă Uniunea Europeană și SUA nu vor mai cumpăra resurse de la Rusia. În plus, monedele vor avea de suferit, mai ales leul, din cauza vecinătății României cu Ucraina și Rusia.
Astfel, efectele economice ale tensiunilor de la granița Ucrainei nu vizează doar cele două economii: a Rusiei, pasibilă la sancțiuni drastice și a Ucrainei, cu resurse limitate, ci și piețele financiare internaționale și creșterea economică globală. Pentru România, riscurile vizează moneda națională și o eventuală nouă majorare a prețurilor.
Profit.ro a anunțat recent că România a stat 3 zile fără electricitate din Ucraina, un test vital de desprindere energetică a Kievului și Chișinăului de Rusia și de sincronizare a lor cu Occidentul. În prezent, de mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean – a zonei ex-sovietice.
Avem sistemul energetic conectat cu ucrainenii
În schimb, importurile și exporturile de energie din și către Ucraina ale României sunt semnificative, sistemul energetic ucrainean fiind conectat cu cele din România, Ungaria și Slovacia prin așa-numita „insulă Burștîn”, o zonă de rețea separată de restul rețelei ucrainene și în care funcționează mai multe termocentrale mari pe cărbune, cu putere instalată totală de 3 GW, deținute de compania privată DTEK a miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov. Luna trecută, consumul de energie al României a depășit constant producția internă, diferența fiind compensată cu importuri din Ucraina și Bulgaria.
Cu un an în urmă, în perioada ianuarie-martie 2021, fluxurile fizice de import ale României din Ucraina s-au ridicat la 316 GWh, iar cele de export din România în Ucraina – la 162 GWh, potrivit datelor Transelectrica. În urmă cu 4 ani, în 2018, într-un documental guvernamental de la București, se avertiza că acutizarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia poate avea efecte negative asupra sistemului energetic românesc.
