Sezonul de iarnă a fost unul bun pentru marii hotelieri din Poiana Braşov, ale căror unităţi de cazare au fost ocupate în proporţie de 90%, însă, în cazul în care nu se vor ridica, începând din această primăvară, restricţiile impuse în contextul pandemiei, lipsa evenimentelor corporate şi private va accentua pierderile suferite în ultimii doi ani.
Preşedintele Asociaţiei Turism Poiana Braşov, Roxana Cojocea, a declarat, pentru AGERPRES, că aceste evenimente reprezentau 90% din activitatea din extrasezon, astfel că pierderile pe aceste perioade de timp, în ultimii doi ani, au fost „drastice”.
„Orice restricţii ne afectează şi toate se reflectă în gradul de ocupare. E drept, pe linie hotelieră nu au existat restricţii, dar au existat pe gradul de ocupare în restaurante sau referitoare la spa-uri. Toate acestea au afectat activitatea. Pe de altă parte, mai e şi certificatul verde, care, la rândul său afectează venirea unor turişti. Am avut un sezon de iarnă cu un grad de ocupare destul de ridicat, însă urmează o primăvară în care, dacă vom fi privaţi de evenimente, fie ele corporatiste ori private, care menţineau activitatea până la începutul sezonului de vară – în iunie-iulie…Aşadar ridicarea restricţiilor este extrem de importantă pentru menţinerea activităţii. Pierderile au fost drastice – aceste activităţi reprezentau 90% din extrasezon şi, mai mult, a lipsit şi incoming-ul pentru că lumea s-a ferit să mai circule şi nici nu a avut dreptul să o facă”, a precizat Roxana Cojocea.
Dincolo de lipsa evenimentelor, marile hoteluri din Poiană s-au confruntat, în pandemie, cu o serie de provocări – de la eforturile de a menţine în România personalul străin – în staţiunea braşoveană lucrând, în prezent, câteva sute de străini – şi până la neglijenţa turiştilor în ce priveşte portul măştii de protecţie.
În context, ridicarea restricţiilor le-ar ajuta „să mai recupereze din pierderi”, a declarat, la rândul său, Ştefan Ţînţ, unul dintre marii hotelieri din Poiana Braşov.
În hotelul Teleferic, în prezent, sunt angajate 87 de persoane venite din afara ţării, 70% dintre acestea din Filipine şi 30% din Sri Lanka, care se adaugă altor aproape 50 de angajaţi români.
Conform lui Ţînţ, pe perioada pandemiei, aceştia au fost trecuţi la munci administrative şi niciunul nu a fost trimis acasă.
„Nu am trimis acasă pe nimeni. Costurile de transport sunt foarte mari şi am preferat să-i ţinem aici, făcând munci administrative. Pe veniturile de aici, aceşti oameni îşi întreţin familiile de acasă. (…) Este de notorietate lipsa forţei de muncă autohtonă şi eu înţeleg perfect, orice am face, nu putem oferi nişte salarii comparabile cu ţările din vestul Europei. Iar cei de la noi, care au înclinaţii pentru a lucra în această meserie extrem de grea, din domeniul ospitalităţii, de la ospătari până la bucătari sau cameriste, e de înţeles să fie atraşi de salariile mai mari, condiţiile mai bune din vestul Europei. Dacă vrem să avem o prestaţie comparabilă cu aceste ţări, trebuie să ne îndreptăm spre ţări care au un nivel de trai şi un venit pe cap de locuitor mai mic decât avem noi”, a explicat patronul Hotelului Teleferic, subliniind că angajatorii români au costuri ridicate cu aducerea în ţară a acestor angajaţi străini.
Totodată, el a menţionat că una dintre provocări a fost legată de portul măştii de protecţie în interiorul hotelului de către turişti.
„Noi ne străduim, pe cât putem, să respectăm regulile (…). Marea noastră provocare în pandemie a fost că unii dintre turişti, după ce au prezentat absolut toate documentele privind vaccinurile, trecerea prin boală, neglijează – neintenţionat – portul măştii. E greu şi delicat pentru noi să atragem tot timpul atenţia”, a mai afirmat Ştefan Ţînţ.
