În 25 ianuarie 1942, în localitatea brașoveană Bod a fost stabilită minima termică absolută din România: -38.5 grade. Europa Liberă a fost pe urmele frigului, în localitatea în care părintele radioului modern, Guglielmo Marconi inaugura prima stație de emisie pe unde lungi din Europa de Est.
Este stația cu ajutorul căreia regele Mihai transmitea în 23 august 1944 mesajul către țară.
„S-a știut în toată țara frigul ăla, după ce s-a comunicat, așa s-a ‘dus’ vestea în continuare, că polul frigului la Bod a fost; așa a fost”, spune Mihai Scripcenco, din fotoliul în care își drege bătrânețile, în locuința de serviciu… și de pensie, din Bod.
Mihai Scripcenco are 95 de ani și îi mijise deja mustața în vremea frigului istoric din comuna brașoveană. A ajuns aici abia câțiva ani mai târziu, în anii ’50. Dintre veteranii comunei este probabil „cel mai destoinic”. A lucrat 40 de ani în uzina electrică de unde se alimenta cu energie „mândria Bodului”: prima și singura stație de emisie radio pe unde lungi din România, cu acoperire în toată țara.
Acum stația mai are câțiva angajați
Stației cu ajutorul căreia regele Mihai transmitea în 23 august 1944 mesajul către țară – asta pentru că dispunea de singurul emițător cu acoperire națională – i-a apus treptat steaua. Mai are doar o „mână” de angajați, față de câteva zeci în perioada de glorie.
În anii ’30, când pe locul mlăștinos pe atunci a început edificarea imobilului stației și a locuințelor de serviciu, Bodul devenea într-adevăr punct strategic.
Prin intermediul companiei sale, cu sediul în Londra, Guglielmo Marconi, laureat Nobel pentru Fizică în 1909, își promova în acele vremuri inovațiile, inclusiv emițătorul pe care l-a inventat.
Un astfel de dispozitiv a fost instalat și la Bod. Deodată, programele Radiodifuziunii Române, transmise pe arii restrânse și mai ales comunicatele de interes general se puteau auzi în toată țara:
„Marconi, fiind în vremea aceea la Londra, a venit personal și a asistat la instalarea emițătorului, cu o putere de 150 de kWh în antenă. A contribuit pur și simplu cu planuri, inclusiv tehnice, de construcție a antenelor și s-a îngrijit ca să fie o stație de unde lungi în România și în Sud-Estul Europei, că de fapt acoperirea asta se cerea”, povestește Victor Moldovan.
Gloria radioului, updatat în anii ’60 cu un emițător franțuzesc, iar după 2000 cu un sistem de emisie american, s-a stins în timp. Asta odată cu răspândirea stațiilor de emisie radio pe unde medii și a sistemului de modulație în frecvență – FM și în România.
Transmite doar postul Antena Satelor
În prezent, stația de emisie pe unde lungi mai transmite doar programele postului Antena Satelor.
În ianuarie 1942, frigul de pomină de la Bod – au fost 24 de nopți de ger (temperaturi minime zilnice mai mici sau egale cu -10ºC), dintre care cinci cu temperaturi sub -30, le-a dat bătăi serioase de cap angajaților uzinei care alimentau cu energie stația radio.
„Poate că lângă unele pompe care erau mai expuse, au făcut foc, să nu înghețe. Și atunci, ei s-au protejat oarecum”, spune Victor Moldovan.
Lucrătorii măsurau constant temperatura, iar aceștia ar fi avut rolul lor în transmiterea minimei înregistrate în localitate.
„Măsurătoarea a fost dată (transmisă, n.red.) de directorul stației din momentul acela, ca o temperatură extremă. Fabrica de zahăr, având și ea un punct de măsurare meteo, a confirmat temperatura asta, pe care personalul stației a transmis-o ca o temperatură înregistrată și omologată”, spune Moldovan.
Așa ajungem, la propriu, și în curtea celeilalte mândrii locale: fabrica de zahăr înființată în 1889 care avea în perioada de înflorire câteva sute de angajați și peste 1.000 de sezonieri în perioada de campanie.
Minima istorică, la stația fabricii de zahăr
Stația meteo Bod a fost menționată prima dată în documentele climatologice în 1921. Ar fi deservit Fabrica de zahăr, realizând măsurători ale presiunii aerului, temperaturii aerului.
Este stația în care a fost măsurată minima absolută în 1942, după cum a confirmat pentru Europa Liberă Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
„Stația ar fi deservit Fabrica de zahăr, realizând măsurători ale presiunii aerului, temperaturii aerului, umezelii, direcția și viteza vântului, precipitațiilor, zăpezii, fiind dotată cu instrumentele necesare acestor măsurători (barometru, termometre ordinare, de minimă și maximă, higrometru, giruetă, pluviometru, și rigle pentru zăpadă). De asemenea se realizau observații asupra nebulozității și a fenomenelor meteorologice periculoase”, au transmis reprezentanții ANM pentru Europa Liberă.
După unele întreruperi de activitate în anii ’50, stația meteo Bod avea să fie desființată în 1960. Conform ANM, Motivul a fost „lipsa reprezentativității”. Aceasta deși deține și astăzi recordul frigului din România.
În anii ’60 a fost deschisă în schimb o stație meteo în apropierea platformei Întreprinderii de Construcții Aeronautice din Ghimbav, care a înlocuit ca funcție stația meteo din Brașov.
