Parchetul a clasat plângerea penală împotriva dezvoltatorilor Safety Residence. 40 de familii nu se pot muta în casele deja achitate. Explicația procurorilor

Parchetul a clasat o plângere penală făcută de un cumpărător al unui apartament din Braşov pentru că se poate vorbi de înşelăciune doar în limbaj popular, nu şi în cel juridic, în opinia magistratului.

40 de familii din Braşov şi din alte părţi ale ţării au cumpărat apartamente într-un bloc din zona nouă a cartierului Tractoru. În momentul în care oamenii au plătit integral preţul apartamentelor, blocul de pe strada George Călinescu numărul 10 era deja ridicat şi mai urma să fie făcute doar amenajările interioare. Starea clădirii le-a oferit încredere oamenilor, care au fost de acord să plătească suma întreagă înainte să poată primi ceva în schimb.

Optimismul lor s-a dovedit naivitate, deoarece lucrările nu au mai avansat şi clienţii au rămas cu buza umflată. Un brăilean a cumpărat o garsonieră în bloc, pentru care a plătit 25.500 de euro. Stan Bianu spune că a făcut plângere penală pentru înşelăciune la adresa dezvoltatorului, însă procurorul a decis clasarea cauzei. „Am făcut o solicitare către Parchet în 2019. Am primit răspuns în 11 iunie 2021 la ceea ce eu am considerat că este înşelăciune. O ordonanţă de clasare. Şi spune domnul procuror că, de fapt, nu este înşelăciune, este o nerespectare a termenului de execuţie a blocului”, a spus Stan Bianu.

„Având în vedere aceste aspect, apreciez că în cauza de faţă nu a fost comisă nicio infracţiune de înşelăciune, ci a existat doar o nerespectare a unor obligaţii contractuale ce figurau în promisiunile bilaterale. Bineînţeles că o astfel de stare de fapt poate părea drept înşelăciune unei persoane fără cunoştinţe juridice, deoarece M.F. şi M.O. (dezvoltatorii Safety Residence – n. red) au primit bani pentru a construi nişte imobile pe care nu le-au construit şi nu au restituit sumele primite. Poate fi astfel înşelăciune, dar în limbaj popular, nicidecum juridic, pentru că infracţiunea de înşelăciune presupune întrunirea unor condiţii strict determinate având o configuraţie specifică diferită de înşelăciunea pe care o percepe o persoană fără cunoştinţe juridice”, se afirmă în ordonanţa de clasare, potrivit celo de la Adevărul.

„Astfel, înşelăciunea presupune o inducere în eroare a unei persoane, dar nu oricum, ci prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Fapta înseamnă o acţiune săvârşită, un act îndeplinit de cineva, o lucrare sau o activitate. Deci o modificare concretă a realităţii. Iar această faptă trebuie să fie anterioară inducerii în eroare, pentru ca tocmai prezentarea acestei fapte să fi condus la inducerea în eroare şi producerea prejudiciului. Or, în cazul de faţă, M.F. şi M.O. nu au prezentat ca adevărată nicio faptă mincinoasă şi nici ca mincinoasă o faptă adevărată. Tot ce au prezentat promitenţilor-cumpărători a fost proiectul edificării unor imobile – blocuri de apartamente. Proiect care, de altfel, a fost realizat şi mai mult de atât s-au şi efectuat lucrări de construcţie pe baza acelui proiect”, se mai afirmă în document.

„Până la momentul plăţii integrale a apartamentelor cel puţin (deoarece ulterior nu se mai analizează pentru că nu mai prezintă relevanţă, chiar dacă nici ulterior nu a existat vreo prezentare a unei fapte), deoarece acesta ar fi momentul la care s-ar fi produs prejudiciul, nu a existat nicio prezentare ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Faptul că promitenţii-cumpărători au ales să plătească (integral) apartamentele înainte de edificarea acestora înseamnă că aceştia şi-au asumat riscul nerealizării construcţiei. Lipsa de experienţă a acestora, uşurinţa cu care au achitat integral un imobil a cărui existenţă viitoare era probabilă (existând diverse motive pentru care imobilele nu ar fi putut fi finalizate) nu poate în niciun caz transforma nerealizarea unui contract într-o infracţiune”, continuă procurorii.

„Din nou trebuie să menţionez astfel că imprudenţa, lipsa de experienţă a promitenţilor-cumpărători i-a determinat pe aceştia să creadă că au fost înşelaţi. De asemenea, nimic nu îi împiedica pe aceştia să plătească integral apartamentele doar în momentul finalizării construcţiei, ceea ce ar fi reprezentat o conduită prudentă şi extrem de eficientă în evitarea unor situaţii de genul celei de faţă. Având în vedere aceste considerente, se impune clasarea deoarece faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, ci reprezintă doar neexecutări a unor oblicaţii contractuale”, se mai spune în ordonanţa de clasare a plângerii.