Francezii de la Ceetrus România, dezvoltatorul Coresi Shopping Resort, investesc patru milioane de euro în readucerea la viață a fostului hangar de avioane al fabricii IAR Brașov, transformat mai apoi de comuniști în hală de prese-sudură în cadrul uzinei Tractorul. Primăria Brașov a eliberat zilele trecute autorizația de construire necesară. „Noi am demarat investițiile în urmă cu doi ani și am refăcut deja structura fostului hangar. Acum suntem în faza a doua, în care dorim să schimbăm destinația și să îl transformăm în zonă multifuncțională cu accent pe gastro-entertainment”, declara anul trecut Tatian Diaconu, managerul dezvolatorului.
Potrivit sursei citate, hangarul va recăpăta imaginea pe care o avea la inaugurare, în 1927, iar în zona acestuia vor fi amplasate mai multe aeronave de odinioară produse la Brașov, acestea urmând să fie recondiționate. „Ne bucurăm că vom reda Brașovului o clădire simbol, iar zona va avea o amprentă istorică destul de pronunțată”, a precizat Diaconu.
„S-au făcut studii, iar clădirea este de-a dreptul remarcabilă. Nu necesită lucrări de rezistență. Este cu adevărat o capodoperă realizată de constructorii vremii, să ridici acele arce din beton armat, fără ca în interiorul hangarului să existe vreun stâlp de susținere. Vom reface întreaga clădire, iar aici dorim să funcționeze un centru de evenimente. Vom păstra întreaga arhitectură. Și la această oră se păstrează suportul mânecii de vânt. Chiar vom arbora și o mânecă de vânt, la final, tocmai pentru a păstra simbolul acestei hale, unde s-a construit primul avion de vânătoare românesc. Mai mult, vrem să refacem scrierea uriașă de pe acoperiș, IAR Brașov”, ne-a declarat Tatian Diaconu.
În anul 2012, Ceetrus a achiziţionat 120 ha din fosta platformă industrială Tractorul, din Braşov. În martie 2015 a fost inaugurată prima fază a proiectului – Coresi Shopping Resort, centru comercial şi de entertainment din centrul ţării, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi.
IAR Brașov – fondată în 1925
IAR a fost fondată la 1 noiembrie 1925, ca societate pe acțiuni. La început acțiunile au aparținut uzinelor Blériot-Spad și Lorraine-Dietrich, fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje și personal de specialitate), precum și statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcția uzinelor și amenajarea unui aerodrom, și cu o sumă importantă de bani). În decurs de aproape un deceniu și jumătate, statul român a cumpărat acțiunile deținute de uzinele franceze, astfel că la 1 septembrie 1938 uzinele au devenit în întregime proprietate a statului român , devenind regie autonoma de stat.
Încă de la înființarea lor, uzinele IAR au avut o organizare deosebită, la nivelul industriilor aeronautice celor mai dezvoltate la acea vreme, cuprinzând de fapt două unități de fabricație distincte: o secție de celule (construcții de avioane) și o secție de motoare.
La uzinele IAR au fost construite multe tipuri de avioane cu motoarele respective, de concepție proprie sau în licență, de toate categoriile: de scoală și antrenament, de sport și turism aerian, de mare raid, precum și avioane militare de vânătoare, de asalt, de bombardament în picaj, de observație, de recunoaștere, de bombardament.
Prima comandă pentru nevoile aviației militare au constituit-o 30 de avioane Morane-Saulnier M.S.35, serie care a fost terminată în toamna anului 1928. Următoarea comandă a fost pentru 70 de aparate de tip Potez XXV de recunoaștere și bombardament. Cele două tipuri de aparate au fost construite în baza unor licențe de fabricație obținute de la uzinele franceze respective.
Primul avion purtând denumirea IAR a ieșit pe porțile uzinei în anul 1930. Era prototipul unui avion de vânătoare IAR-11 CV (sau IAR-CV 11), realizat după proiectul inginerului Elie Carafoli în colaborare cu inginerul francez Lucien Virnoux. Formula constructivă adoptată, precum și calitățile sale de zbor îl plasau printre cele mai bune avioane din lume din categoria respectivă.
Dintre cele 21 de tipuri de avioane construite la IAR până la la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 15 tipuri au fost proiectate în cadrul uzinei. Dintre acestea s-au remarcat în mod deosebit prin performantele lor următoarele: IAR-16 cu care în 1935 s-a stabilit recordul național la înălțime (11.631 m), IAR-39, avion de cercetare; IAR-80, avion de vânătoare; IAR-81, avion de vânătoare-bombardament, precum și proiectul IAR-47, avion de recunoaștere.
