Orașele se extind sau se contractă în funcție de mai mulți factori. De pildă, dezvoltarea industrială sau migrația. Un raport întocmit de Banca Mondială despre orașe-magnet prezintă evoluția Brașovului în ultimele decenii.
Astfel, din 1993 și până în 2021 suprafața intravilană a municipiului Brașov a crescut de la 3.506 hectare la 11.056, fiind practic a doua cea mai mare suprafață din țară după București, care avea 15.250 de hectare și a ajuns la 23.975. După Brașov, urmează Clujul, care era mai mare pe vremuri decât orașul de la poalele Tâmpei, cu o creștere de la 3.979 de hectare la 10.941 de hectare.
„În ansamblu, Brașovul este un oraș dinamic, în curs de expansiune. După aproape 20 ani, Brașovul și încă câteva zeci de orașe se află în continuare în stadiul de transformare a fostelor platforme industriale sau de ocupare a terenurilor goale din zonele peri-urbane”, se precizează în acest studiu.
Expansiunea spațială nu este legată exclusiv de tendințele economice și demografice pozitive, întrucât chiar și unele orașe mai puțin prospere sau dinamice au continuat să-și extindă masa urbană. Dezvoltarea neplanificată determinată de prețul terenurilor, accesibilitatea autovehiculelor pentru un număr tot mai mare de oameni, schimbarea nivelului de trai și a stilului de viață inclusiv prin preferința pentru locuințe mai mari (unifamiliale) în în zone mai liniștite și mai puțin poluate și creșterea mobilității clasei superioare și de mijloc contribuie la expansiunea zonei construite.
În această categorie sunt incluse orașe mari, cu o economie prosperă, unde dezvoltarea periurbană a avut loc în ciuda unui nucleu urban relativ stagnant, și chiar unele orașe mai mici, de exemplu, cele aflate în vecinătatea unui pol dinamic. Cluj-Napoca, Ploiești și Brașov sunt câteva exemple de poli de creștere cu cea mai rapidă expansiune, în timp ce Zalău și Târgoviște sunt exemple interesante de creștere a orașelor de dimensiuni medii.
De la dezindustrializare, la atragerea de noi investitori
Specialiștii Băncii Mondiale mai spun în acest studiu că în ciuda dezindustrializării, Brașovul a atras noi investitori și chiar a reconvertit câteva dintre fabricile existente, de exemplu Sofimat Brașov Logistics Park, construit pe amplasamentul fostei platforme industriale Rulmentul. Au fost dezvoltate noi parcuri industriale, mai ales în afara limitelor administrative ale orașului (Ghimbav, Codlea). Supermarketurile și centrele comerciale sunt distribuite uniform în cartierele de blocuri, în timp ce clădirile de birouri sunt concentrate în centrul civic (Centrul Nou).
„În ciuda modelelor sănătoase de creștere, există câteva zone industriale dezafectate vizibile în cadrul țesutului urbane dens ce totalizează 188,3 ha, adică 6,4% din suprafața construită, conform unui studiu realizat de Filip și Cocean în 2012. Creșterea rezidențială variază de la case unifamiliale la clădiri de înălțime medie, construite de regulă ca parte a unor comunități „suburbane” planificate, situate de-a lungul periferiei urbane. Satele limitrofe (Sânpetru, Hărman) și orașele mai mici din jur (Ghimbav) s-au densificat și s-au extins de asemenea în mod semnificativ. Accesul la servicii Nivelul ridicat de urbanizare a zonei metropolitane creează o distribuție echitabilă a facilităților, deși cea mai mare concentrație rămâne în interiorul nucleului urban. Cele trei orașe învecinate, Săcele, Râșnov și Ghimbav, au continuat să crească și să preia o parte din presiunea pusă pe serviciile publice urbane”, se precizează în acest studiu.
Cea mai mare expansiune spațială din 2006 până în 2018
Între 2006 și 2018, cea mai intensă expansiune spațială s-a înregistrat în și în jurul a patru dintre cei șapte poli de creștere: Cluj-Napoca, Ploiești, Timișoara și Brașov, în timp ce Deva și Slatina au înregistrat o evoluție negativă a suprafeței construite – contracție/fragmentare, chiar dacă în marja de -5%.
Populație mai mare în zona peri-urbană
În ultimele decenii, a scăzut populația urbană, care a ajuns la 289.190 de persoane, dar a crescut în zona inelului peri-urban (Brașov, Sânpetru, Săcele, Râșnov, Cristian, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Bod) de la 69.279, în 1992, la 87.782, potrivit recensământului din 2017. Suprafața construită urbană a crescut cu 7,13% în timp ce în zona peri-urbană creșterea este de 22,85%.
De cealaltă parte, 160 localități, adică jumătate din cele 319 localități din România, se află într-o situație foarte dificilă din punct de vedere demografic. Acestea sunt situate în județe care suferă de pe urma migrației și a ruralizării (sau, în cazul localităților Victoria, Rupea, Predeal, Zărnești, Codlea și Făgăraș din județul Brașov, se află în curs de ruralizare, contrar tendinței din județ și nu atrag imigranți).
Un comentariu
Orice construcție de noi blocuri – mai ales pe dealurile intravilane – este ilegală, și orice semnătură a APM Brașov e abuzivă, în condițiile actualului infringement UE pentru poluarea Brașovului și lipsa spațiilor verzi. Punct.