De peste doi ani, Fundaţia Conservation Carpathia oferă gratuit ciobăneşti carpatini şi garduri electrice proprietarilor de cirezi de vaci şi turme de oi din zona munţilor Făgăraş pentru a îi proteja de atacurile tot mai dese ale urşilor. Iar rezultatele se văd.
Puii provin din programul de creştere a rasei Ciobănesc Carpatin dezvoltat de Fundaţia Conservation Carpathia de la Ferma de Biodiversitate Cobor. Ciobăneştii carpatini sunt potriviţi pentru paza şeptelului, întrucât aceştia nu părăsesc turmele, nu atacă oamenii şi au o statură impunătoare în faţa prădătorilor.
Revitalizarea speciei autohtone
Principalul motiv pentru care Fundaţia a ales această rasă este revitalizarea acestei specii autohtone, înlocuită în ultimii ani cu câini agresivi cu oamenii.
„Am primit donaţie două căţeluşe. Prima are deja aproape un an şi face de serviciu la vaci. Am 20 de vaci ce pasc la păşune până toamna târziu. Este zonă de munte şi ne mai viziteaza ursul. Este nevoie de pază. Avem şi gard electric de la fundaţie.
A doua are şase luni şi am păstrat-o pe lângă gospodărie. Sunt foarte active şi de asta am luat căţele femele. Sunt mai straşnice, mai bune, mai simţitoare, mai isteţe – ca femeile. Sunt foarte mulţumit”, a declarat pentru „Adevărul” Ion Duruian, crescător de vaci din comuna argeşeană Rucăr.
Au fost donați 46 de căței
Programul a inceput în 2019, când cei de la Conservation Carpathia au donat primii 13 căţei şi a continuat şi în 2020 şi în acest an. Până în prezent au fost donaţi 46 de căţei. De donaţii au beneficiat 22 de fermieri din comunităţile învecinate munţilor Făgăraş.
„Aşa cum ne-am angajat, anual vom dona căţei din rasa Carpatin Românesc acelor fermieri care sunt interesaţi să promoveze această rasă autohtonă şi care sunt preocupaţi de bunăstarea câinilor pe care îi primesc. În paralel vom realiza acţiuni de monitorizare a celor donaţi până în prezent, pentru a analiza eficienţa acestei măsuri”, precizează Adrian Aldea, manager faună în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.
Beneficiile gardurilor electrice temporare
Gardurile electrice sunt extrem de eficiente în protejarea locuinţelor aflate la limita pădurilor, a terenurilor agricole, a ţarcurilor şi anexelor care adăpostesc animale domestice. În 33 de cazuri s-a luat măsura instalării gardurilor electrice pentru a preveni revenirea urşilor, atât în gospodării, cât şi în zone montale, la stâne.
„Avem în total un număr de 40 de garduri electrice, pe care le tot instalăm şi dezinstalăm şi le mutăm după cum este nevoie, în comunităţile unde suntem şi gestionar de fond cinegetic”, spun reprezentanţii Conservation Carpathia.
Avantajul folosirii acestei metode este dat de faptul că aceste garduri pot fi montate oriunde, montarea şi utilizarea lor este simplă şi poate fi învăţată de oricine.
„De când am pus gardul suntem liniștiți”
Fundaţia Conservation Carpathia sprijină crescătorii de animale şi pune la dispoziţia celor care se confruntă cu probleme cu animalele sălbatice garduri electrice cu titlu gratuit, pentru perioade temporare. Gardurile sunt foarte eficiente, dacă sunt întreţinute corect de către beneficiar.
„Gardul l-am instalat acum o lună de zile. Au venit băieţii şi l-am instalat aici. Am avut probleme cu ursul. De când am pus gardul suntem liniştiţi, stăm fără nicio teamă. Cu gardul nu mai intră. Gardul e un lucru bun, că ne protejează în special de urs. Gardul e de la Fundaţie. M-au învăţat cum să îl folosesc, cum să îi dau drumul, să tund iarba, ne-au dat toate indicaţiile. Am montat gardul, cum ar fi azi şi la 12 noaptea a venit (n.red. ursul), dar apoi nu a mai venit.
Urmă a mai fost, dar nu să-l mai vedem. S-o fi atins de gard, o fi întins-o. Sincer să fiu, înainte nu credeam în gard. Auzeam pe toţi cu gardul şi nu credeam. Şi m-am convins că este chiar folositor şi necesar. Dacă ştiam mai demult, îmi achiziţionam eu gard, dar nu m-am gândit. Mai bine îţi pui un gard din ăsta electric decât să îţi strice două animale sau mai multe”, precizează pentru ”Adevărul” Dumitru Stănescu, un crescător de oi din Făgăraş.
Fundaţia Conservation Carpathia, înfiinţată în 2009, a avut iniţial ca prioritate protejarea pădurilor şi păşunilor alpine din zona estică a Munţilor Făgăraş. Din anul 2012, fundaţia a început să se implice activ şi în refacerea zonelor degradate. Din anul 2009 şi până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine din sud-estul Munţilor Carpaţi.
