Aproape 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine din Munții Făgăraș, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Leaota au fost salvate de la exploatare în ultimii 12 ani, aici fiind inițiate lucrări de reconstrucție ecologică.
Din acestea, circa 10.000 de hectare de pădure au fost declarate zone de non-intervenție în Planul de management al sitului Natura 2000 Munții Făgăraș sau au fost incluse ca zone de strictă protecție ale Parcului Național Piatra Craiului.
Mai mult de 1.000 hectare din aceste păduri sunt complet neatinse, iar o parte au fost introduse în Catalogul Național al pădurilor virgine și cvasi-virgine, pentru a fi protejate.
Pe scurt, pădurile sunt redate sălbăticiei, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale.
Totul cu efortul Fundației Conservation Carpathia ( FCC) care, în final, va dona domeniului public suprafețele achiziționate, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național, „un Yellowstone al Europei”, scrie republica.ro.
„Este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa”, spune Christoph Promberger, director executiv al Fundației Conservation Carpathia, invitatul jurnalistului Claudiu Pândaru la podcastul România Sustenabilă.
El a povestit cum a ajuns în România, la începutul anilor 90 și cum s-a îndrăgostit de natura pe care a găsit-o aici.
Absolvent de Silvicultură, Christoph Promberger locuia în sud-estul Bavariei acum aproape 30 de ani și lucra la un studiu despre marile carnivore, mai exact despre lupi. Când a început să se documenteze despre câți lupi sunt în Europa, Portugalia avea 150, Italia 300, Polonia 500, iar în pădurile din România erau 3.000.
„Din acest motiv m-am dus în România. Asta se întâmpla la începutul anilor 90. Sincer, atunci nici nu prea știam unde e România. Înainte nu se putea călători în Europa de Est și nu am prea știut situația”, a rememorat Christoph Promberger.
În 1992, el a ajuns în România, de care „s-a îndrăgostit din prima zi”. Aici, proiectul său de cercetare a fost extins și la celelalte mari carnivore, între care urșii și râșii. Și-a cunoscut soția, pe Barbara, tot în România, în 1995, venită aici din Austria.
„De atunci, nu a fost niciodată vorba dacă plecăm să mergem în altă parte”, continuă Christoph Promberger. Aici el simte că are o calitate a vieţii pe care nu crede că ar putea să o aibă în Austria sau Germania. „Pentru noi, România e o țară de vis”, vede el.
Fundația Conservation Carpathia (FCC) a fost înființată în 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști, cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate.
FCC a cumpărat până în prezent circa 27.000 de hectare de pădure, proiectul fiind una dintre cele mai mari iniţiative private de conservare din Europa.
„E o situație pe care mulți oameni nu prea o înțeleg: de ce o fundație cumpără atât de multe păduri și de ce nu le exploatăm economic”, a declarat Christoph Promberger.
El a povestit că în România, în anii 2004 – 2005, odată cu începerea retrocedărilor de păduri, a observat cum oamenii care își recăpătau proprietățile își tăiau pădurile în mod abuziv.
„Așa au dispărut pante întregi de pădure nu numai în zonele neprotejate, ci chiar și în zonele protejate, cum s-a întâmplat în Parcul Național Piatra Craiului. Eu și Barbara, care e soția mea și partenerul meu în proiect, am zis că nu se poate… A fost atât de dur pentru noi să vedem cum păduri atât de frumoase au dispărut peste noapte”, a descris Christoph Promberger fenomenul pe care îl vedea ca pe o ameninţare gravă la integritatea ecosistemului carpatic.
Când a văzut că pădurile sunt tăiate, a avut o discuție cu șeful Parcului Național Piatra Craiului. Curând și-a dat seama că doar în calitate de proprietar ar putea să protejeze pădurile, să conserve cu adevărat suprafețele forestiere din Munții Piatra Craiului, pe care le străbătuse de atâtea ori, de când se afla în România.
Vorbind în cercurile cunoscuților săi despre situația din România de la acea vreme, avea să cunoască o familie din Elveția, implicată în multe proiecte de conservare a pădurilor, la scară mare, mai ales în SUA unde avea experiența creării, cu sprijinul statului, a unor arii protejate.
Așa l-a invitat în România pe Hansjörg Wyss, un om de afaceri elvețian și donator pentru cauze de mediu din Statele Unite. După ce acesta a văzut în România, în timpul unui zbor cu elicopterul, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Făgăraș, a decis să sprijine achiziția de păduri în România. Scopul – să încerce să creeze „un Yellowstone pentru Europa”, aluzie la Parcul Național Yellowstone, primul parc național din lume. Două au fost condițiile pe care le-a pus primul său finanțator: cooptarea mai multor persoane care să finanțeze achiziția de păduri și implicarea într-un proiect mai mare, care să cuprindă nu numai Piatra Craiului, ci și Munții Făgăraș.
În ultimii ani, companii și antreprenori români s-au alăturat proiectului FCC în efortul pentru conservarea pădurilor, înțelegând importanța pe care mediul de afaceri o poate avea în dezvoltare prin conservare.
Întrebat cum vede peste 10 ani această zonă a țării, vicepreședintele FCC preconizează că în Munții Făgăraș va exista „un parc național care e cunoscut în Europa de Vest, care e o carte de vizită pentru România, ceva cu care România să se mândrească: uite, noi avem cel mai mare, cel mai speciaculos parc din toată Europa. Asta înseamnă că vin mult mai mulți turiști în zonă, iar aceste sate încep să prospere”, a spus Christoph Promberger la podcastul România Sustenabilă.
FCC se implică și în crearea unei economii verzi în jurul Munților Făgăraș, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale. Odată ce proiectul va fi finalizat, acest nou parc național va fi o zonă sălbatică de clasă mondială, un exemplu de conservare în Europa și cel mai emblematic parc național de pe continent, se arată pe site-ul fundației.
