Obiceiurile din bătrâni spun că în dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani. Tradiţiile populare sunt respectate cu sfinţenie în 25 decembrie, prima zi de Crăciun. După această zi, se spune în popor că nu e bine să mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, că fac bube. De asemenea, se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
„În cultura românească, Crăciun este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor şi eroilor din basme, dar şi calităţi şi defecte specifice oamenilor. Ca persoană profană, Crăciun este un „om bătrân”, un „păstor bătrân cu barba de omăt”, vecin cu Moş Ajun, fratele său mai mic. Sub influenţa creştinismului, Crăciun apare şi ca figură apocrifă: „s-a născut înaintea tuturor sfinţilor”, este mai mare peste „ciobanii din satul unde s-a născut Hristos” şi altele”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.
Masa în sine, o tradiție importantă
O altă tradiţie importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârşit postul Crăciunului, care durează aproximativ şase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiţionale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboşi, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnaţi sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.
Superstiții în cazul în care nu-i primești pe colindători
Una dintre cele mai îndrăgite tradiţii de Craciun este mersul cu colindul. Din seara Ajunului şi până în zilele Crăciunului, copiii şi tineri merg din casă în casă intonând cântece cu conţinut religios: “Steaua”, “Craii”, “Viflaimul” sunt doar câteva dintre cântecele dedicate sărbătorii. Copiii merg pe la neamuri şi vecini, vestind prin cântecele lor naşterea Pruncului Iisus. Cele mai frecvente cântece de stea au conţinut religios: “Trei păstori se întâlniră”, “O, ce veste minunată”, “Steaua sus răsare”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână şi le vestesc oamenilor naşterea lui Iisus prin cântece şi poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor şi de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.
Pentru a avea noroc tot anul trebuie să faci măcar un cadou în ajunul Crăciunului și trebuie să îți împodobești casa cu crenguțe de vâsc.
1. Se consideră că aceia care s-au născut în ziua de Crăciun vor avea noroc în viață.
2. O superstiție populară este legată de vremea din aceasta zi. Astfel, dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă. Totodată, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
3. O altă superstiție privitoare la noroc spune că, dacă nu ai împodobit locuința cu crenguțe de vâsc, vei avea ghinion tot anul.
4. Noroc vei avea și în cazul în care ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri.
5. Dacă în Ajunul Crăciunului nu ai făcut un cadou cuiva, nu vei avea un an prosper.
Citește și MESAJE de SFÂNTUL ȘTEFAN: URĂRI și FELICITĂRI pe care le poți trimite prin SMS persoanelor dragi
6. Dacă te săruţi sub vâsc în noaptea de Ajun, vei avea noroc în dragoste, însă, dacă eviți acest lucru, vei avea parte de ghinion.
7. La fel ca în seara de Sfântul Andrei, pentru a alunga farmecele și duhurile rele, se așează căței de usturoi pe masă și la ferestre, iar în multe sate românești se obișnuiește să se ungă cu usturoi vitele și grajdurile.
8. În seara de Ajun, unele persoane matură pragul locuinței, pentru a avea noroc în anul ce urmează.
9. În dimineața primei zile de Crăciun, se obișnuiește ca oamenii să se spele pe față cu apa în care a fost pus un ban de argint. Acest lucru e se face pentru a respinge bolile în anul următor.
10. În ziua de Crăciun, superstițiile spun că nu se poartă încălțăminte nouă, riscând, altfel, să se atragă ghinionul.
11. În această zi, nu se face curățenie și nici nu se aruncă gunoiul, considerându-se că va fi alungat norocul.
12. Colindătorii sunt răsplătiți cu colaci de către femei, pentru ca locuința să fie îmbelșugată, iar roadele bogate. În același timp, cel ce nu primește colindătorii și nu îi recompensează, nu va avea recoltă bună și nici belșug în casa.
13. O altă superstiție spune că, dacă bradul a luat foc, se anunță ghinion întregul an următor.
14. Dacă în Ajunul Crăciunului mănânci mere, atunci vei fi sănătos tot anul.
15. Lumânările aprinse în noaptea de Crăciun trebuie să fie lăsate să se stingă singure, pentru a avea un an bun.
16. Dacă bate vântul de Crăciun se anunţă ghinion
17. Dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul
18. Copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi
19. Nu e bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele
20. În ziua de Crăciun, aşază o nucă şi un bănuţ în apa cu care te speli pe faţă. Se spune că vei avea noroc tot anul şi vei fi sănătoasă.
21. În ajunul Crăciunului, trebuie să oferi un cadou oricât de mic, dacă vrei să ai noroc în anul care vine.
22. De Crăciun, superstiţia spune că nu este bine să laşi pe altcineva să închidă uşa, întrucât îţi poate alunga norocul. Închide-o singură.
23. Chiar dacă nu se mai colindă ca pe vremuri, tot este bine să primeşti colindători, deoarece cântecele de Crăciun transmit urări de sănătate, noroc, belşug şi împlinirea dorinţelor.
24. De Crăciun, aşează pe masa festivă un fir de busuioc. Se consideră că aduce noroc şi prosperitate.
25. Se spune că dacă mături pragul casei în ajunul Crăciunului, vei avea noroc în anul care vine şi-ţi va merge bine pe toate planurile.
27. Dacă vrei să ai noroc îanul viitor, nu da bani cu împrumut, nici de Crăciun, nici de Anul Nou.
