
Numele lui Hans Bergel este, în literatura universală, sinonim cu cel al intelectualului de marcă, al literaturii de înaltă ţinută din ultima jumătate de veac.
Hans Bergel s-a născut la 26 iulie 1925, la Râșnov, fiind primul dintre cei patru copii ai cuplului Katharina Berge, născută Treuetsch (1904-2002), și Erich Bergel Sr. (1899-1971), căsătoriți din 1924. A avut o soră, pe Hildegard (1927-2007), și doi frați, pe Erich Bergel Jr. (1930-1998), viitor dirijor, și pe Ortwin Bergel (1937-1952).
Tatăl său era învățător, profesor de muzică și revizor în școlile comunității germane din România, fiind transferat din loc în loc, în funcție de necesitățile serviciului. În 1936 se mută împreună cu familia din Râșnov la Reghin, în 1939 la Brașov, iar în 1944 la Sibiu.
Până în momentul ocupării Transilvaniei de către Armata Roșie „eliberatoare” (august 1944), Hans Bergel împreună cu familia sa a trăit o copilărie fără probleme. Tatăl său este arestat, iar copiii rămân în grija mamei.
Un an mai târziu, la cererea lui Stalin, autoritățile decid deportarea în lagărele din URSS a majorității cetățenilor români de origine germană, apți de muncă. Astfel, Hans Bergel, în vârstă de 20 de ani, ajunge și el într-un lagăr de colectare pentru a fi deportat. El reușește să fugă înainte de transport și trăiește ascuns pentru mai mult timp.
Acesta activează o scurtă perioadă în învățământ, iar în 1947 decide să fugă din România, via Ungaria. Este prins însă la Budapesta, predat autorităților române și, mai apoi, condamnat. În 1948 evadează din închisoare, dar este din nou prins. Hans Bergel este recrutat în armată (1949-1956), unde devine sportiv de performanță și membru în Echipa Națională de Ski a României.
A studiat Istoria Artelor și Filosofia
Ajunge să studieze între 1951-1954 la fără frecvență Istoria Artelor și Filosofia la Universitatea din București, iar trei ani mai târziu devine redactor în problemele de cultură ale ziarului în limba germană „Volkszeitung“ – organ al Comitetului Regional al Partidului Comunist și al Sfatului Popular din regiunea Stalin (Brașov).
În 1959 este arestat din nou, în așa zisul „Proces al Scriitorilor din Brașov“, înscenat de autoritățile comuniste împotriva unei grupe de scriitori de limbă germană din Brașov (pe atunci Orașul Stalin) și condamnat la 15 ani de închisoare cu muncă silnică.
Din cei 15 ani la care fusese condamnat, a executat aproape 3 ani de detenţie, timp în care a trecut prin 18 temniţe: minele de plumb de la Baia Sprie, fortul Făgăraş, închisoarea de tranzit Codlea, „malmezonul” din Bucureşti, închisoarea militară din Timişoara, închisorile Securităţii de la Arad, Curtici şi Braşov, lagărele de muncă forţată Răchitoasa şi de pe insula dunăreană Strâmba, fortul subteran nr.13 Jilava. etc.
A fost reabilitat în 1968
Din 1962 până-n în 1964 a avut domiciliu forţat în Bărăgan, unde l-a cunoscut şi pe Corneliu Coposu. Abia în 1968 este reabilitat. În acelaşi an a depus cerere de emigrare în Republica Federală Germania, pentru a cărei aprobare a fost sprijinit de scriitorul Günter Grass, care a intervenit pe lângă Willy Brandt, pe vremea aceea ministrul de externe al Germaniei.
În 1964 este eliberat, în cadrul amnestiei generale decretată pentru deținuții politici dar este urmărit în continuare de Securitate. A reuşit să emigreze în Republica Federală Germană pe vremea aceea, unde şi-a reluat cu succes activitatea literară şi publicistică, obţinând numeroase premii.
În 1996 este declarat cetăţean de onoare al Braşovului, în anul 2000 Universitatea Bucureşti îi acordă titlul „Doctor honoris causa”, iar în 2009 preşedintele României, Traian Băsescu îi acordă Ordinul „Meritul Cultural” în grad de ofiţer, categoria A – „Literatură”, pentru „contribuţia personală la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal”. În 2012, Hans Bergel a primit şi titlul de „Scriitor al oraşului”, primul de acest gen, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Braşov. Este, din acelaşi an, şi cetăţean de onoare al Oraşului Râşnov. În 2014 a primit premiul „Opera omnia” al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România.