La începutul anului 2021, populația țării era de aproape 9,2 milioane de locuitori. Declinul din 2020 a fost deosebit de mare, de aproape 143.000 locuitori. Raportat la numărul populației rezidente a țării, indicatorul a avut nivelul cel mai ridicat din cele 9 țări membre ale Uniunii Europene în care populația a fost în declin: Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Ungaria și România.
Declinul s-a produs prin recrudescența scăderii naturale a populației (120.000 locuitori), în urma ascensiunii masive a numărului de decese, și prin migrația externă netă negativă (23.000 locuitori). Datele Institutului Național de Statistică asupra mișcării naturale a populației în lunile ianuarie-septembrie din acest an indică un declin natural consistent mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, de respectiv 91.000 locuitori față de 66.000 locuitori.
Majoritatea provine din ascensiunea numărului de decese, numărul celor născuți vii nefiind însă în regret. Dacă declinul natural din acest ultim trimestru al anului va fi la nivelul celui din anul trecut, întreaga scădere naturală a populației în anul 2021 s-ar putea să atingă 140 mii locuitori. I se va adăuga contribuția negativă a migrației externe din acest an, mărind dimensiunea declinului populației.
Prin migrație internă cu schimbare de domiciliu au pierdut populație 33 de județe. Cele 8 în care migrația a fost pozitivă sunt Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Iași, Sibiu, Arad și Bihor. Se adaugă Municipiul București cu migrație netă pozitivă de 5624 persoane. Migrația pozitivă a depășit mărimea scăderii naturale în doar 5 județe și populația a crescut: Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Ilfov și Timiș. Cu alte cuvinte migrația pozitivă nu a depășit scăderea naturală în județele Arad, Sibiu și în Capitală, numărul populației rezidente fiind în declin, potrivit hotnews.ro.
Migrația internă cu schimbare de domiciliu are neîndoielnic o motivare economică, mai mare sau mai mică, dar nu este singura, mai ales în cazul mișcării între localități din același județ și chiar între județe vecine din aceeași regiune economică. Problemele familiale, căsătoria în primul rând, au rolul lor în motivarea migrației, după cum arătau datele pentru ani relativ recenți. Nu este exclus ca și probleme de educație a copiilor să aibă un rol, dacă ținem cont că 26 la sută dintre cei plecați au vârste de până la 20 de ani în mediul urban și 34 la sută în mediul rural. Doar cercetări selective socio-demografice ar putea oferi răspunsuri.