Consilierii locali s-au opus vehement, pentru a doua oară, achiziției Fabricii de Zahăr la preț de „chilipir”. Cine dezinformează, cine manipulează și care este de fapt interesul pentru o afacere cu zahăr pe filieră ucraineană?

Primarul municipiului Brașov, Allen Coliban, i-a convocat în această dimineață, din nou, pe consilierii locali în ședință de îndată pentru a decide asupra cumpărării unor imobile de la Fabrica de Zahăr Bod. Punctul s-a aflat și pe ordinea de zi a ședinței de îndată de vineri, dar a fost respins, după ce majoritatea aleșilor locali s-au abținut.

La această ședință au fost prezenți 26 din cei 27 de consilieri. Ședința de astăzi era ultima șansă pentru a se putea întruni condițiile de a participa mâine la licitație. Și de această dată proiectul a fost respins cu doar 11 voturi „pentru”, restul abțineri, contabilizate ca voturi „împotrivă”.

3.100.000 lei (fără TVA) pentru 30 de hectare este prețul de pornire al licitației. De altfel, municipiul Brașov a primit de la bugetul de stat 10 milioane de lei pentru achiziția unor terenuri în vederea dezvoltării, respectiv pentru crearea unor parcuri industriale și atragerea de investitori.

„Niciodată investițiile mari nu se fac în municipii, ci în zona metropolitană, dacă ne uităm la investitorii noi pe care i-a atras Clujul, cum ar fi Bosh, dar și ceea ce s-a întâmplat la Brașov, în zona Cristina. Avem o perspectivă strategică a unor investiții anunțate, mai puțin perspectiva de timp când vor fi finalizate, viitorul nod intermodal, viitoarea autostradă spre Bacău, aeroportul, dar și faptul că există infrastructura feroviară, care este costisitor de dezvoltat. Toate aceste elemente sunt întrunite, iar terenul se află la câteva sute de metri de limita administrativă a municipiului. Vor exista bani prin PNRR și POR pentru astfel de dezvoltări. Vorbim de o sumă mică de achiziție, de 600.000 de euro, pentru 30 de hectare, o investiție ce nu este constrânsă de decontaminare și alte probleme de mediu, care este oportună pentru Brașov. Putem porni cu acest teren la care să adăugăm și alte oportunități identificate”, a precizat primarul.

A fost și de această dată o ședință cu un lung șir de discuții în contradictoriu cu  contraargumente, mai mult sau mai puțin neîntemeiate

Și de această dată, consilierii au venit cu contraargumente, iar discuțiile au bătut pasul pe loc. De exemplu, consilierul Pamela Diaconu a venit cu 8 întrebări.

Principala dilemă și doleanță a alesei locale a fost aceea că, deși Guvernul a dat banii de la început de an pentru această achiziție, de ce nu au știut până acum de intenția primarului de a achiziționa terenuri în afara unității administrativ-teritoriale Brașov. De vineri și până astăzi, consilierii nu au mai primit alte documente justificative cu privire la motivarea acestei achiziții. De altfel, consilierul Pamela Diaconu a considerat faptul că în prealabil ar fi trebuit consultați și cetățenii, de ideea că se vor cumpăra terenuri în afara UAT Brașov, în contextul în care municipalitatea avea obligația, potrivit legii, de a informa cetățenii. Secretarul municipiului a precizat faptul că proiectul de hotărâre a obținut viza de legalitate.  

De altfel, consilierul a mai subliniat faptul că documentațiile de evaluare întocmite de experți nu au fost comunicate aleșilor, după ce unele erau finalizate încă din 5 octombrie. „Ne cereți să luăm o decizie pe vorbă. Trageți concluzia că investiția este oportună, că ați primit niște informații în acest sens, dar nouă nu ni le prezentați. De ce nu ați făcut o comisie de negociere din care să facă parte liderii grupurilor din Consiliul Local”, a spus Pamela Diaconu.

Primarul Brașovului a precizat că toate documentațiile puteau fi solicitate, iar nelămurire tehnice pot fi discutate cu specialiștii din cadrul Primăriei care s-au ocupat de întocmirea documentațiile pentru licitație. Astfel, în cadrul ședinței, unul dintre angajații Primăriei

„Aveți la mapa prezentă la Biroul consilierilor aceste informații. Nu există valorile maximale, există niște limite și constrângeri legale. Nu ofertăm dincolo de un preț făcut de evaluarea legală, de bună credință în apărarea interesului municipiului”, a adăugat primarul.

Unii vorbesc de mere… alții de… pere

Consilierii au confundat și lucrurile, neînțelegând că la Bod este vorba de două lichidări, fabrica fiind împărțită în două de proprietar, cum de altfel s-a explicat și vinerea trecută. „Fabrica are în totalitate 60 de hectare, jumătate sunt mâine scoase la licitație”, a încercat să lămurească edilul, dar… fără a prea fi înțeles.

Speculanții stau la pândă, ca în cazul CET

Au apărut ofertanți fantomă către creditori, care au dus o accelerare a pieței speculative în jurul acelor terenuri și de aceea nu s-a făcut mult „tam-tam” înainte, a încercat să explice primarul Coliban. Acesta a precizat că o situație similară a fost la CET, unde după ani în șir când nu s-a prezentat nimeni, după ce municipalitatea și-a manifestat intenția de achiziție, au apărut și ofertanții. „Cum am putea trece de astfel de speculanți? Prezentând o ofertă în ultimul moment. Există deja investitori interesați, care doresc să se extindă sau să relocheze și au purtat discuții cu municipalitatea în acest sens”, a explicat primarul .

Nu vrem „aventuri administrative”

De altfel, consilierul local Lucian Pătrașcu i-a solicitat primarului să termine cu aceste „dezinformări și manipulări” în fața brașovenilor, deoarece nu se știe prețul maximal de achiziție, iar în plus, o parte din respectivul teren ar fi foarte mlăștinos. „De ce nu am fost prezenți acolo, să constatăm ce este. Am înțeles din presă că acolo ar fi imobile în care locuiesc familii în chirie. Ce se întâmplă cu acel teren. Dacă modul de lucru este să ne puneți în față niște hârtii, nu să mergem acolo, nu este modul corect, deoarece și noi apărăm șansele și interesele municipiului. Nu vrem ca banii publici să se ducă pe aventuri administrative”, a susținut Pătrașcu. Astfel, grupul de consilieri PSD a cerut o dezbatere publică, dacă banii brașovenilor vor să fie investiți în alte localități.

De cealaltă parte și primarul a precizat că declarațiile consilierilor sunt doar dezinfomări și falsuri. „Ce să cer acum este să achiziționăm aceste teren și să oferim stabilitate și siguranță unor investitori. În momentul în care vrei să faci un lucru, cauțiu soluții. În momentul în care vrei să blochezi, cauți soluții, exact ce faceți prin aceste intervenții în ședință. Am răspuns în mod repetat întrebărilor, au existat documente justificative la mapă”, a subliniat primarul, fără a-i convinge însă pe cei 14 consilieri PNL și PSD care au decis să se abțină la vot.

Interesul… zahărului din Ucraina

Nu în ultimul rând, în ședință a venit și un reprezentat al Asociației Cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Brașov și Covasna, Mihai Tatu care a venit cu o controfertă de teren de 60 de hectare în apropiere de Feldioara, între DN 13 și Gara Feldioara (cu acces la cale ferată și utilități), în contrapartidă cu salvarea fabricii și redeschiderea procesului de producție, astfel ca producția autohtonă să fie din nou încurajată.

De fapt, acesta a divulgat și secretul care ar fi în spatele unor opoziții de achiziție a terenului fabricii de către municipalitate. După cum a spus acesta, există un investitor care acum ambalează zahăr din Ucraina în unitățile de producție ale Zahăr Bod și acesta ar vrea să ia terenul să își dezvolte afacerea, în prezent zahărul fiind distribuit în cadurl pachetelor cu ajutoare UE. „Acesta și-a declinat intenția să cumpere fabrica și antrepriza, dar nu își poate exprima decizia finală, deoarece antrepriza e în stadiu de evaluare. Dacă se vinde acest teren, a spus nu mai am intenția să cumpere doar, că fără cealaltă parte, Antrepriza că nu mai e funcțională”, a explicat reprezentatul asociației.

Cultivatorii cer ajutor pentru refuncționalizarea fabricii

„Rugămintea noastră ar fi, dacă ați primit cele 10 milioane de lei, datoria cumulată a Fabricii Bod nu depășește 6 milioane de lei, dacă pandemia nu ne-a deschis ochii, că s-au închis în primul rând granițele alimentare, să depinzi de cel care are și să te coste mai multe, să cumpărați fabrica, dar să o și refuncționalizați, astfel ca să ne putem continua și activitatea, deoarece am investit în utilaje. Acum cultiv sfecla la Brașov și transport 20.000 de tine sute de kilometri la Luduș, când am o fabrica la 7 km distanță. Eu am de recuperat 5,4 milioane de lei din această fabrică la masa credală, pe care i-aș investi tot în această”, a spus reprezentantul cultivatorilor, care prin societate sa cultivă 400 de hectare cu sfeclă de zahăr.