Generațiile noi de pensionari au pensii mai mari: „Cine are un punct de pensie şi a ieşit la pensie în 2010 ia astăzi o pensie de 1.442 de lei, iar cine a ieşit la pensie în 2020, tot cu un punct de pensie, ia o pensie de 2.033 de lei”

470.000 de români s-au pensionat în 2020, numărul acestora fiind în creştere cu 23% faţă de numărul de pensionari nou-intraţi în sistem în anul 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Unii români s-au pensionat chiar înainte de vreme (cu pensii anticipate) pentru că atât anul 2020, cât şi anul 2021 sunt ani în care noile generaţii de pensionari primesc pensii mai mari decât restul.

„Anul trecut s-au pensionat anticipat 50 de angajaţi, dublu faţă de numărul celor care s-au pensionat normal. Mă aştept ca anul acesta să fie la fel. Indicele de corecţie e unul dintre principalele motive pentru care ei au făcut această alegere“, spune un director dintr-o companie locală cu peste 1.000 de salariaţi.

Indicele de corecţie, o variabilă folosită la calculul pensiei inventată în 2011 în vremea guvernului condus de Emil Boc, a adus pensii mai mari pentru câteva sute de mii de pensionari nou-intraţi în sistem în 2020 şi în 2021. Acest indice se calculează în funcţie de nivelul salariului mediu brut din ultimii doi ani. Particularitatea ultimilor doi ani este aceea că din 2018 salariul mediu brut s-a majorat prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Astfel, dacă salariul mediu brut a crescut cu 35% în 2018 faţă de 2017 (de la 3.313 lei brut în 2017 la 4.488 lei brut în 2018) şi cu 13% în 2019 faţă de 2018 (de la 4.488 lei brut în 2018 la 5.073 lei brut în 2019), o parte importantă a acestei creşteri s-a reflectat şi în nivelul pensiilor celor proaspăt pensionaţi. Iar oamenii au profitat de această oportunitate.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în 2020 au ieşit la pensie 473.000 de români, în condiţiile în care numărul de nou-ieşiţi la pensie a scăzut în fiecare an din 2017 până în 2019 (509.000 de pensionari nou intraţi în sistem în 2017, 487.000 în 2018 şi 386.000 în 2019). Institutul Naţional de Statistică menţionează că în aceste statistici ale noilor intraţi în sistem sunt incluşi şi numărul pensionarilor din Ministerul Apărării Naţionale, din Ministerul Afacerilor Interne şi din Serviciul Român de Informaţii.

Conform legii pensiilor aflate în vigoare (Legea 263/2010), pensia se calculează în funcţie de 4 indicatori: numărul total de puncte realizate, stagiul complet de cotizare, indicele de corecţie şi valoarea punctului de pensie.

„Coeficientul de corecţie nu avea nicio justificare nici la vremea la care s-a introdus şi noi am mai spus asta. Iar din 2018 de când s-a făcut creşterea artificială a salariului brut prin transferul de contribuţii acest coeficient aduce pensii mai mari celor care au intrat în sistem în 2020 şi în 2021. Cu alte cuvinte, cine are un punct de pensie şi a ieşit la pensie în 2010 ia astăzi o pensie de 1.442 de lei, iar cine a ieşit la pensie în 2020, tot cu un punct de pensie, ia o pensie de 2.033 de lei. Variaţia e de mai mult de o treime“, a explicat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

Indicele de corecţie, introdus în 2011, se calculează ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei.

Astfel, în 2020 indicele de corecţie a fost de 1,41, iar în 2021 este de circa 1,47.

Legea precizează că în cazul în care indicele de corecţie calculat este mai mic decât cel din anul precedent, se va menţine indicele de corecţie din urmă. Astfel, pentru că indicele de corecţie calculat pentru 2021 este mai mare, se menţine cel din 2020, adică 1,41. În 2011, indicele de corecţie era de 1,12.

Din septembrie 2023 autorităţile vor să schimbe legea şi să nu mai aplice acest indice.

„Dacă nu se face corecţia rapid, orice indexare automată duce la creşterea ecartului dintre pensiile anterioare şi pensiile de după 2020“, a mai spus Bogdan Hossu.

Bogdan Dumitrescu, profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a semnalat încă de anul trecut că introducerea indicelui de corecţie la calcularea pensiei a generat inechităţi între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiţi.

„Odată ce a fost introdus, indicele de corecţie a condus o creştere a inegalităţilor, iar indicele a tot crescut de la un an la altul. Până la urmă, nu îi dezavantajează pe cei care s-au pensionat mai demult, dar îi avantajează pe cei care se pensionează mai recent, au un avantaj oarecum ciudat. Dacă la început ecarturile dintre pensionarii noi şi cei de mai demult erau mai mici, de sub 10%, acum cine a ieşit la pensie în 2020 sau în 2021 are o pensie mai mare cu 20-30% faţă de cât au cei ieşiţi la pensie în 2019, la acelaşi nivel de contributivitate“, a explicat Bogdan Dumitrescu.

În România există în prezent 4,87 milioane de pensionari, iar costurile anuale ale statului cu plata pensiilor sunt de circa 91 de miliarde de lei pe an. Pensia medie a ajuns în luna octombrie a acestui an la valoarea de 1.600 de lei pe lună.

Sistemul de pensii din România permite o oarecare flexibilitate în ceea ce priveşte anul ieşirii la pensie al oamenilor, care poate fi devansat sau amânat cu unul sau doi ani, dacă se îndeplinesc câteva condiţii legate de stagiul de cotizare (stagiul minim este de 15 ani şi cel complet de 35 de ani), de vârsta standard de pensionare sau de condiţiile speciale de muncă.